Numele de România a fost adoptat în 1862, după fondarea statului-naţiune prin unirea celor două Principate româneşti, Valahia şi Moldova, în 1859.

Date generale:

• Forma de guvernământ: republică.

• Amplasare: în emisfera nordică, la intersecția paralelei 45° latitudine nordică și a meridianului de 25° longitudine estică, iar în Europa în partea central sud-estică, pe cursul inferior al Dunării, la distanțe aproximativ egale față de extremitățile continentului europea; are ieşire la Marea Neagră.

• Vecinătăţi: Ungaria la Vest, Serbia la SV, Ucraina la Nord şi Est, Republica Moldova la NE şi E, Bulgaria la Sud.

• Suprafaţa: 238,391 kmlocul 83 în lume și locul 9 ca mărime în Europa, la care se adaugă 23 700 km² din platforma Mării Negre.

• Limba oficială: Limba Română, ce aparține grupei limbilor romanice de est și este înrudită cu italiana, franceza, spaniola, portugheza, catalana și, mai departe, cu majoritatea limbilor europene.

• Populaţie: 22.089.000 (sursa: Institutul Național de Statistică, 2021) ; locul 7 ca mărime în Europa, după numărul locuitorilor.

• Naţionalităţi: români 88,9%, unguri (inclusiv secui) 6,5%, rromi (ţigani) 3,3%, alţii 1.3% (cf.Recensământului populației din octombrie 2011).

• Religia: ortodocşi: 86,45%, romano-catolici 4,62 %, reformaţi 3,19 %, penticostali 1,92 %, alţii 3,82 % (cf.Recensământului populației din octombrie 2011).

• Capitala: Bucureşti (din 1862).

• Poziția geopolitică actuală: membru NATO, din anul 2004 și membru UE, din anul 2007.

România este membră a unor organizații internaționale, printre care: ONU din 1955, CoE din 1993, Uniunea Europeană de la 1 ianuarie 2007, NATO din 29 martie 2004, OSCE, OIF din 2003, Uniunea Latină din 1980, și unor instituții economice: Grupul Băncii Mondiale, FMI din 1972, BERD din 1991 și este candidată la aderarea la OCDE.

Din punct de vedere administrativ, teritoriul României este organizat în comune, oraşe şi judeţe. România are 41 de judeţe, plus municipiul-capitală Bucureşti care are un statut similar cu acela de judeţ.  56,41% din populaţie locuieşte în oraşe şi localităţi şi 43.59% în zona rurală, conform datelor Institutului Național de Statistică din 2021. Populaţia masculină reprezintă 48,8% şi cea feminină 51,2% din totalul locuitorilor.

România este o republică, organizată conform principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.

Domeniul educaţiei şi formării profesionale este administrat la nivel naţional de Ministerul Educaţiei (ME). În exercitarea atribuţiilor sale specifice, Ministerul Educaţiei cooperează la nivel central cu alte ministere şi structuri instituţionale subordonate Guvernului.

Principiile de bază privind învăţământul în România sunt stabilite de Constituţie, CapitolulII „Drepturile şi libertăţile fundamentale”, Articolul 32 „Dreptul la învăţătură”.

Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare  reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de învăţământ.

Învăţământul în România este o prioritate naţională, un serviciu de interes public şi vizează dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi creative şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii („idealul educaţional”). Toţi cetăţenii României au drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învăţământ preuniversitar și superior, precum şi la învăţarea pe tot parcursul vieţii, fără nicio formă de discriminare. Aceleaşi drepturi se asigură şi cetăţenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene.  Statul promovează  învățarea pe tot parcursul vieții.

Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar şi superior, precum şi învăţarea pe tot parcursul vieţii din România sunt: 

• a) principiul echităţii - în baza căruia accesul la învăţare se realizează fără discriminare

• b) principiul calităţii - în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de referinţă şi la bune practici naţionale şi internaţionale

• c) principiul relevanţei - în baza căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare personală şi social-economice

• d) principiul eficienţei - în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate educaţionale maxime, prin gestionarea resurselor existente

• e) principiul descentralizării - în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii implicaţi direct în proces

• f) principiul răspunderii publice - în baza căruia unităţile şi instituţiile de învăţământ răspund public de performanţele lor

• g) principiul garantării identităţii culturale a tuturor cetăţenilor români şi dialogului intercultural

• h) principiul asumării, promovării şi păstrării identităţii naţionale şi a valorilor culturale ale poporului român

• i) principiul recunoaşterii şi garantării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase

• j) principiul asigurării egalităţii de şanse

• k) principiul autonomiei universitare

• l) principiul libertăţii academice

• m) principiul transparenţei - concretizat în asigurarea vizibilităţii totale a deciziei şi a rezultatelor, prin comunicarea periodică şi adecvată a acestora

• n) principiul libertăţii de gândire şi al independenţei faţă de ideologii, dogme religioase şi doctrine politice

• o) principiul incluziunii sociale

• p) principiul centrării educaţiei pe beneficiarii acesteia

• q) principiul participării şi responsabilităţii părinţilor

• r) principiul promovării educaţiei pentru sănătate, inclusiv prin educaţia fizică şi prin practicarea activităţilor sportive

• s) principiul organizării învăţământului confesional potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult recunoscut

• t) principiul fundamentării deciziilor pe dialog şi consultare

• u) principiul respectării dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de învăţământ.