Romania

Overview

Last update: 2 April 2024

Principalele caracteristici ale sistemului de învățământ

Sistemul de educaţie este administrat:

la nivel naţional de Ministerul Educaţiei (MoEd)
la nivel central, administrarea este asigurată în cooperare, cu alte ministere (de ex. Ministerul Finaţelor Publice pentru finanţarea unităților/ instituţiilor de învățământ) şi structuri instituţionale subordonate Guvernului, iar
la nivel local, de către inspectoratele școlare județene, ca instituții locale subordonate.

Ministerul Educaţiei organizează şi conduce sistemul naţional de educaţie, învăţământ, cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare având ca parteneri atât instituțiile subordonate, cât și instituțiile aflate în coordonare.

Minsiterul Educaţiei asigură comunicarea cu

Parlamentul,
Consiliul Economic şi Social,
exponenţi ai societăţii civile în probleme specifice domeniului său de activitate.

Legislație

Cadrul legal general pentru organizarea, administrarea şi funcţionarea educaţiei în România este stabilit prin:

Constituţie (cap.2, art.32)
Legea Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare - lege organică
Legea Învățământului Universitar nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare - lege organică
legi ordinare şi ordonanţe de guvern, care privesc domeniul educației.

Procedurile şi regulamentele specifice sunt stabilite prin hotărâri ale guvernului şi ordine ale Ministerul Educaţiei.

Sistemul național de educaţie

Are un caracter deschis, permițând mobilitatea elevilor, prin transfer de la o unitate şcolară la alta, de la o clasă la alta, de la un profil la altul şi de la o filieră la alta.
Are un caracter pluralist (școli publice sau private, învățământ confesional, alternative educaționale) și asigură modalități de școlarizare în limba oficială a statului (limba română), în limbile materne ale elevilor aparținând minorităților naționale sau în limbi de circulație internațională.

În România învățământul constituie prioritate națională.

Sistemul național de învățământ preuniversitar este constituit din totalitatea unităților de învățământ de stat, particulare și confesionale, autorizate să funcționeze provizoriu/ acreditate. Unitățile de învățământ sunt administrate de autoritățile administrației publice locale.

Statul român asigură acces echitabil, fără nicio formă de discriminare, la toate nivelurile şi formele de învăţământ preuniversitar, cetăţenilor României, cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, denumită în continuare UE, cetăţenilor statelor membre ale Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene, minorilor, care solicită sau au dobândit o formă de protecţie în România, minorilor străini şi minorilor apatrizi a căror şedere pe teritoriul României este oficial recunoscută conform legii şi cetăţenilor din state din afara UE, aflaţi legal pe teritoriul României, precum şi cetăţenilor britanici şi membrilor familiilor acestora, ca beneficiari ai Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice 2019/C 384 I/01.

În România sunt valabile numai actele de studii recunoscute de statul român, conform legislaţiei în vigoare.

Regimul actelor de studii emise de unităţile şi de instituţiile de învăţământ se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei. Conform prevederilor Legii Învățământului Preuniversitar nr.198/2023, cu modificările și completările ulterioare, în perspectiva realizării Spaţiului european al educaţiei până în anul 2025 sunt instituite mecanisme care să permită recunoaşterea automată a diplomelor la nivel european.

Învăţământul general obligatoriu este de 14 clase şi cuprinde grupa mijlocie și mare din învățământul preșcolar (copii cu vârste între 4 și 6 ani), învăţământul primar, învăţământul gimnazial, învățământul liceal.. Începând cu 2030, grupa mică (copii de 3-4 ani) din învățământul preșcolar devine obligatorie.

Învățământul de stat este gratuit.

Formele de organizare a învățământului preuniversitar sunt:

învățământ cu frecvență zi
învățământ cu frecvență seral
învățământ cu frecvență redusă.

Frecvenţa se referă la prezenţa în spaţiul şcolar.

Învăţământul obligatoriu este învăţământ cu frecvenţă.

Pentru persoanele care au depăşit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei în învăţământul primar, cu mai mult de 4 ani vârsta clasei în învăţământul gimnazial, respectiv cu mai mult de 5 ani vârsta clasei în învăţământul liceal, învăţământul obligatoriu se poate organiza şi în forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei sau prin programul „A doua şansă“.

Ministerul Educaţiei, prin inspectoratele școlare, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, mediul economic, cultele recunoscute de lege şi organizaţiile neguvernamentale, poate organiza, în regim gratuit şi cu durată flexibilă, programe de tip „A doua şansă“ atât pentru învăţământul primar, cât şi pentru învăţământul gimnazial şi liceal, pentru persoanele care au depăşit vârsta corespunzătoare clasei, indiferent dacă persoana respectivă a mai fost sau nu înscrisă în sistemul de învăţământ preuniversitar sau de momentul şi motivele abandonului şcolar. Înscrierea în program se face prin intermediul unei solicitări transmise online sau prin depunerea acesteia la sediul unităţii de învăţământ din localitatea de domiciliu a solicitantului sau la cea mai apropiată unitate de învăţământ.

Programele educaţionale „A doua şansă“ se organizează de unităţi de învăţământ acreditate/autorizate sau de alte entităţi în parteneriat cu o unitate de învăţământ acreditată/autorizată, conform metodologiei privind organizarea programului educaţional „A doua şansă“ aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.

Nivelurile sistemului de educație

Sistemul național de învățământ cuprinde următoarele niveluri:

Educația timpurie (3 luni - 6 ani)

Educația timpurie formată din

nivelul antepreșcolar (3 luni—3 ani)
învățământul preșcolar (3—6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare. În instituțiile de stat educaţia timpurie este gratuită.

Invățământul primar (ISCED 1)

Învățământul primar, cu o durată de 5 ani, cuprinde:

clasa pregătitoare
clasele I—IV.

Invățământul gimnazial (ISCED 2)

Învățământul gimnazial, cu o durată de 4 ani, cuprinde clasele V—VIII. Accesul al următorul nivel se realizează prin examen de evaluare națională și de admitere în învățământul liceal, în baza unor metodologii specifice.

Invățământul liceal (ISCED 3)

Învățământul liceal, cu o durată, de regulă, de 4 ani, se organizează în licee teoretice, licee vocaţionale şi licee tehnologice şi cuprinde clasele a IX-a-a XII-a pentru învăţământul cu frecvenţă şi clasele a IX-a-a XIII-a pentru învăţământul cu frecvenţă seral şi învăţământul cu frecvenţă redusă.

În cadrul învăţământului liceal funcţionează trei filiere distincte:

filiera teoretică, cu profilurile:
- umanist
- real
filiera vocaţională, cu profilurile:
- militar
- teologic
- sportiv
- artistic
- pedagogic
filiera tehnologică, cu profilurile:
- tehnic
- servicii
- resurse naturale şi protecţia mediului.

În cazul învăţământului liceal, organizat la forma cu frecvenţă redusă, respectiv la forma cu frecvenţă seral, durata învăţământului este de 5 ani.

Finalizarea a cel puţin 3 ani în filiera tehnologică sau a 4 ani în cea vocaţională sau teoretică sau în învăţământul tehnologic special conferă elevului o calificare de nivel 3, conform Cadrului naţional al calificărilor, şi acces direct pe piaţa muncii, în baza unor probe profesionale specifice sau a unui examen de certificare a calificării profesionale.

Elevii din filiera tehnologică pot continua studiile în cadrul aceluiaşi liceu, în vederea participării la examenul de bacalaureat. Promovarea examenului de bacalaureat le conferă o calificare de nivel 4, conform Cadrului naţional al calificărilor.

Învăţământul preuniversitar tehnologic în sistem dual este o formă de organizare a învăţământului liceal şi postliceal tehnologic în unităţi de învăţământ de stat şi/sau particulare pentru învăţământul liceal, în şcoli postliceale cu personalitate juridică ori în colegii terţiare nonuniversitare care funcţionează în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, învăţământ care se desfăşoară pe bază de contract.

Învăţământul liceal tehnologic în sistem dual are următoarele caracteristici:

este organizat, într-un cadru unitar, de unităţile de învăţământ sau la solicitarea operatorilor economici, a structurilor asociative interesate, respectiv camere de comerţ, asociaţii patronale de ramură, de bresle sau asociaţii meşteşugăreşti, clustere, în calitate de potenţiali angajatori şi parteneri de practică.
asigură o rută alternativă de educaţie şi formare profesională, organizată pe bază de parteneriat şi conform unor contracte individuale de pregătire practică, încheiate cu operatorii economici care îşi asumă ca responsabilitate principală pregătirea practică a elevilor.
operatorii economici care asigură pregătirea practică a elevilor pot acorda o bursă, cel puţin la nivelul celei provenite din fonduri publice pentru învăţământul liceal tehnologic, şi pot finanţa alte cheltuieli pentru formarea de calitate a elevilor.
unităţile administrativ-teritoriale pot sprijini învăţământul liceal tehnologic dual prin finanţarea unor cheltuieli de natura investiţiilor, cheltuieli materiale, burse şi stimulente pentru elevi şi personalul din învăţământ implicat, cheltuieli privind mobilităţile şi cheltuieli pentru formarea profesională.

Invățământul terțiar nonuniversitar (ISCED 4)

Învățământul terțiar nonuniversitar, cu o durată între 1 și 3 ani, în funcţie de complexitatea calificării şi de numărul de credite ECTS în învăţarea pe tot parcursul vieţii, se organizează în şcoli postliceale cu personalitate juridică sau ca structuri fără personalitate juridică în cadrul liceelor cu personalitate juridică ori în colegii terţiare nonuniversitare care funcţionează în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.

Reglementările privind organizarea învăţământului liceal tehnologic dual se aplică în mod corespunzător şi învăţământului postliceal dual.

Şcolile de maiştri sunt şcoli postliceale.

Invățământul superior (ISCED 5-8)

Învățământul superior este organizat doar în organizații furnizoare de educație și instituții de învățământ superior care au obținut autorizarea de funcționare provizorie sau acreditarea, în conformitate cu prevederile legale.

Formarea inițială, în învățământul superior, se realizează prin programe de studii universitare organizate pe 4 cicluri, după cum urmează:

ciclul scurt, în cadrul căruia se organizează programe de studii universitare de scurtă durată
ciclul I - în cadrul căruia se organizează programe de studii universitare de licență
ciclul II - în cadrul căruia se organizează programe de studii universitare de masterat
ciclul III - în cadrul căruia se organizează programe de studii universitare de doctorat.

Admiterea în învățământul superior de stat, particular și confesional pentru fiecare ciclu și program de studii universitare este de competența fiecărei instituții de învățământ superior și se organizează pe baza regulamentelor specifice privind organizarea și desfășurarea procesului de admitere stabilite de fiecare instituție de învățământ superior, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Ministerul Educației elaborează metodologia-cadru de organizare a procesului de admitere în învățământul superior.

Pot participa la admiterea în ciclul I de studii universitare absolvenții de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă.

Educația adulților

Educația adulților cuprinde programe de formare la toate nivelurile de calificare, organizate în sectorul public sau privat.

La nivel public, Institutul de Științe ale Educației oferă cursuri de formare prin care promovează promovează reformele din educație.

Casa Corpului Didactic oferă cursuri de dezvoltare profesională în raport cu sistemul competențelor profesionale și transversale necesare cadrului didactic și cu politicile și strategiile naționale și europene în domeniul educației.