Potrivit Legii Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, Curriculumul naţional este ansamblul coerent al elementelor care reglementează activitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar şi include planurile-cadru de învăţământ, programele şcolare şi standardele naţionale de evaluare.

Competențele-cheie sunt prezentate în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, ca repere ale curriculumului național și determină profilul de formare al absolventului, având asociați descriptori pentru fiecare nivel de învățământ.

Cele opt competențe-cheie sunt:

• competența de citire, scriere și înțelegere a mesajului
• competența în multilingvism
• competența matematică și competența în științe, tehnologie și inginerie
• competența digitală, inclusiv de siguranță pe internet și securitate cibernetică
• competența personală, socială și a învăța să înveți
• competența civică, juridică și de protejare a mediului
• competența antreprenorială
• competența de sensibilizare și exprimare culturală.

Profilul de formare al absolventului reprezintă o componentă reglatoare a curriculumului naţional, un referenţial pentru proiectarea, implementarea şi evaluarea acestuia. Acesta indică nivelurile preconizate în dobândirea competenţelor, în funcţie de stadiile de dezvoltare ale elevilor. 

În acest sens, profilul de formare al absolventului reprezintă un concept structurat care reflectă așteptările exprimate față de absolvenții nivelului de învățământ gimnazial, conform tabelului de mai jos:

În gimnaziu (clasele V-VIII) nu există o specializare a studiilor - învăţământul gimnazial este furnizat ca învăţământ general. Folosind curriculumul la decizia şcolii şi activităţile extracurriculare, un număr important de unităţi de învăţământ  au dezvoltat programe de studiu îmbogăţite, incluzând de exemplu studiul intensiv al limbilor moderne, utilizarea calculatorului, activităţi sportive şi artistice etc. Aceste programe nu pot fi considerate o specializare.

Curriculum, discipline de studiu, număr de ore

În conformitate cu Legea Învățământului Național nr. 198/2023, Curriculumul naţional este ansamblul coerent al elementelor care reglementează activitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar şi include planurile-cadru de învăţământ, programele şcolare şi standardele naţionale de evaluare. 

În planurile-cadru sunt prevăzute disciplinele, domeniile de studiu, modulele de pregătire obligatorii şi opţionale, precum şi bugetul de timp alocat acestora. 

Planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru disciplinele de studiu şi modulele de pregătire obligatorii din învăţământul preuniversitar sunt elaborate de instituţiile şi organismele abilitate ale Ministerului Educaţiei şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei. 

Planurile-cadru din învăţământul  secundar  grupează disciplinele de studiu pe şapte arii curriculare: 

• Limbă şi comunicare,
• Matematică şi Ştiinţe ale naturii,
• Om şi societate,
• Arte,
• Educaţie fizică, sport şi sănătate,
• Tehnologii,
• Orientare şi consiliere. 

Activităţi de predare-învăţare organizate pe grupe separate se pot organiza în următoarele situaţii:

• studiul intensiv al unei limbi moderne
• studiul limbilor moderne pentru clase bilingve
• studiul  informaticii.

Curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii (CDEOŞ), se constituie din disciplinele /domeniile de studiu, este propus pentru toţi elevii din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, filiera teoretică şi filiera vocaţională, şi este elaborat la nivel naţional, regional, local sau la nivelul unităţii de învăţământ. Elevul are posibilitatea de a alege disciplinele/domeniile de studiu, din oferta şcolii, în funcţie de propriile nevoi şi interese de cunoaştere.  Implementarea CDEOŞ este obligatorie, se poate desfăşura cu elevi din clase diferite şi poate fi implementată în sistem modular.

În cadrul Curriculumului naţional, ponderea disciplinelor obligatorii, respectiv a celor opţionale se stabileşte prin planurile-cadru, astfel încât să fie respectate principiile  egalităţii de şanse şi al echităţii şi  relevanţei şi al descentralizării.

Pentru fiecare disciplină şi domeniu de studiu, programa şcolară acoperă 75% din orele de predare şi de evaluare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv.

Profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învăţare remedială, pentru consolidarea cunoştinţelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanţe superioare, conform unor planuri individuale de învăţare.

Planurile – cadru de învățământ pentru gimnaziu sunt structurate pe două componente:

• trunchi comun (TC) Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii, pentru toţi elevii şi se stabileşte la nivel central prin ordin al ministrului educaţiei.
• curriculum la decizia elevului din oferta școlii (CDOS) - Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ stabileşte curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii, în urma consultării elevilor, părinţilor/ reprezentantului legal şi pe baza resurselor disponibile. 

Programele şcolare pentru disciplinele care fac parte din CDEOŞ se pot elabora la nivel naţional sau la nivelul unităţilor de învăţământ, cu consultarea, după caz, a consiliului profesoral, consiliului şcolar al elevilor, a structurii asociative a părinţilor, precum şi a reprezentanţilor comunităţii locale.

Acestea sunt aprobate de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, în baza avizului de specialitate al comisiei pentru curriculum, după avizarea lor de către inspectoratele şcolare.

Clasele cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv sunt acele  clase în care o limbă modernă se studiază într-un număr mai mare cu cel puţin 2 ore faţă de numărul de ore prevăzut în trunchiul comun prin planul-cadru de învăţământ, care se alocă din curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii.

Clasele cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv sunt  acele clase  în care o limbă modernă se studiază într-un număr mai mare cu cel puţin 3 ore faţă de numărul de ore prevăzut în trunchiul comun prin planul-cadru de învăţământ, care se alocă din CDEOŞ.

La clasele cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv, cel puţin o treime din disciplinele nonlingvistice se studiază în limba modernă respectivă.

Planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul  gimnazial sunt elaborate de grupuri de experți pe domenii de specialitate (de exemplu, comisii naționale) și sunt puse în dezbatere publică/dezbaterea specialiștilor şi a practicienilor din domeniu; planurile- cadru sunt validate din punct de vedere științific de  comisia de validare a proiectelor de planuri-cadru, iar în final sunt aprobate  prin ordin al ministrului educației.

Programele școlare se realizează de grupuri de lucru formate din profesori, experți în domeniu, apoi  sunt puse în dezbaterea specialiștilor, și, în final, sunt aprobate  prin ordin al ministrului educației.

Metode şi materiale didactice

Metodele didactice  sunt alese astfel încât să conducă la   formarea competențelor specifice disciplinei și  a profilului absolventului, să corespundă particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor.

Cadrul didactic este responsabil de alegerea metodelor. Profesorii iau în considerare structura clasei, materialele didactice, orientările metodologice oferite în Curriculumul Naţional şi materialele publicate pentru cadre didactice.

Un număr important de publicaţii au fost puse la dispoziţie pentru a sprijini activitatea didactică:

• publicaţii pentru formarea generală sau specifică a cadrelor didactice
• materiale metodologice
• ghiduri pentru cadrele didactice etc.

Cadrele didactice beneficiază de resurse educaționale deschise, realizate de cadre didactice  cu experiență, su acces facilitat de tehnologiile informației și comunicațiilor.

În timpul lecţiilor, managementul clasei este  în responsabilitatea cadrului didactic.  Cadrele didactice aleg independent organizarea activităţilor cu toţi elevii, pe grupe sau individual, în funcţie de obiectivele specifice propuse pentru lecţie şi de nivelul elevilor.

Referitor la metodele didactice, pot fi luate în considerare următoarele menţiuni cu caracter general: metode bazate pe comunicare orală, metode de învățare și explorare prin descoperire, metode interactive centrate pe elev etc.

La sfârşitul fiecărei lecţii, cadrele didactice stabilesc în mod obişnuit tema pentru acasă pentru ora următoare.

Tema pentru acasă este stabilită diferențiat, după cum urmează: tema obligatorie, care are un nivel mediu de de dificultate, pentru toți elevii și tema suplimentară, individuală și diferențiată, cu scop remedial sau  de dezvoltare a unor competențe. Tema  solicită rezolvarea unor exerciţii, realizarea unor eseuri etc. alese fie din manualele şcolare, fie din alte publicaţii sau poate consta în realizarea unor lucrări ample/ de sinteză (proiecte etc,).

În unele cazuri, elevii sunt de asemenea solicitaţi să efectueze ca temă de casă anumite activităţi practice – cum ar fi măsurători, observaţii, mici proiecte practice etc. La începutul fiecărei lecţii, cadrele didactice verifică în mod obişnuit modul în care s-a efectuat tema de casă şi, după caz, ajută elevii să o finalizeze.

Ministerul Educaţiei recomandă ca la stabilirea timpului alocat efectuării temelor pentru acasă să se ţină cont de nevoia tinerilor de a socializa şi de a practica activităţi sportive şi recreative și să nu depășească maximum 2 ore însumând toate disciplinele.

Manuale şcolare. Elevii şi personalul didactic de predare din învăţământul de stat şi din învăţământul obligatoriu particular acreditat/ autorizat şi confesional beneficiază de manuale şcolare gratuite, atât pentru învăţământul în limba română, cât şi pentru cel în limbile minorităţilor naţionale, în condiţiile legii.

Manualele şcolare alternative se elaborează şi se evaluează pe baza programelor şcolare aprobate de Ministerul Educaţiei.

În baza libertăţii iniţiativei profesionale, personalul didactic de predare poate selecta şi utiliza la clasă materiale şi auxiliare didactice aprobate/avizate de Ministerul Educaţiei, precum şi resurse educaţionale deschise, în vederea îmbunătăţirii calităţii procesului educaţional. 
.