Conform prevederilor Legii Invățământului Superior nr. 199 / 5 iulie 2023 universităţile şi celelalte instituţii de învăţământ superior sunt autonome au dreptul de a stabili şi implementa propriile lor politici de dezvoltare.

Ministerul Educaţiei coordonează activitatea universităţilor şi a celorlalte instituţii de învăţământ superior, respectând autonomia universitară.

Autonomia universitară este corelată cu principiul responsabilităţii personale şi publice pentru calitatea întregii activităţi didactice şi ştiinţifice realizată în cadrul instituţiei de învăţământ superior. Autonomia universitară vizează domeniile conducerii, structurării şi funcţionării instituţiei, ale activităţii didactice şi de cercetare ştiinţifică, ale administrării şi ale finanţării.

Din punct de vedere financiar autonomia universitară se realizează ca drept de gestionare a fondurilor alocate de la bugetul de stat sau provenite din alte surse, potrivit legii şi răspunderii personale. Învăţământul superior de stat este finanţat de la bugetul statului pe bază de contracte de finanţare încheiate între Ministerul Educaţiei şi instituţiile de învăţământ superior.

Întreaga bază materială a învăţământului superior se află în proprietatea şi administrarea instituţiilor de învăţământ superior. 

Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprimă în Carta Universitară, aprobată de senatul universitar și avizată de Ministerul Educației, pentru conformitate cu legislația în vigoare.

Sistemul naţional de învăţământ din România are un caracter deschis.

La nivelul învăţământului superior, caracterul deschis este asigurat prin Carta Universitară. 

Învăţământul terţiar se realizează prin instituţii de învăţământ:

• universităţi
• institute
• academii de studii.

Misiunea instituţiilor de învăţământ superior este:

• de învăţământ şi de cercetare, sau
• numai de învăţământ.

Nomenclatorul domeniilor și al programelor de studii universitare, domeniile și programele de studii universitare acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, unitatea administrativ-teritorială de desfășurare, numărul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare, formă de învățământ și limba sau limbile de predare, precum și numărul maxim de studenți care pot fi școlarizați, propus de agențiile de evaluare a calității care au evaluat fiecare program/domeniu, se stabilesc anual, prin hotărâre a Guvernului, pentru programele de studii universitare de scurtă durată, studii universitare de licență și pentru domeniile de studii universitare de masterat/doctorat; HG inițiată de Ministerul Educației înaintea datei de 31 martie a fiecărui an, cu consultarea CNR și cu avizul ARACIS și al Autorității Naționale pentru Calificări.

Domeniile de studii din nomenclator sunt corelate cu domeniile din Clasificarea internațională standard a educației ISCED-F 2013.

 

Instituţiile de învăţământ superior includ în mod obişnuit: 

• facultăți,
• departamente,
• departamente pentru pregătirea personalului didactic,
• școli doctorale,
• institute, centre sau laboratoare,
• unități de proiectare, centre de consultanță,
• clinici sau spitale universitare și/sau alte structuri/unități medicale, precum unități medicale ambulatorii, inclusiv stomatologice, și cabinete de specialitate, inclusiv stomatologice, laboratoare de tehnică dentară, institute de pregătire în rezidențiat, farmacii universitare,
• studiouri și ateliere artistice, de artele spectacolului,
• muzee, studiouri și ateliere audiovizuale, cinematografie și fotografie, grădini botanice, teatre, muzee, radio și televiziune, 
  tipografii, edituri, publicații,
• centre pentru formarea continuă a resurselor umane,
• unități de microproducție și prestări servicii, unități de cazare și alimentație publică,
• stațiuni didactice/baze didactice pentru aplicații și performanță în sport,
• stațiuni experimentale sau alte entități pentru activități de producție și transfer de cunoaștere și tehnologie,
• centre de competență, cluburi sportive universitare, precum și
• unități de învățământ preuniversitar. 

Facultatea este unitatea funcțională care elaborează și gestionează programele de studii. Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii ale științelor, artelor sau sportului.

În funcție de specificul fiecărei instituții de învățământ superior, programele de studii pot fi elaborate și gestionate și la nivel de departament. Departamentul este unitatea academică funcțională care asigură producerea, transmiterea și valorificarea cunoașterii în unul sau mai multe domenii de specialitate. Un departament poate avea în componență școli postuniversitare, centre sau laboratoare de cercetare, ateliere artistice, săli de spectacole, concerte, studiouri și ateliere audiovizuale: radio, televiziune, cinematografie și fotografie. Departamentul poate organiza centre sau laboratoare de cercetare care funcționează ca unități de venituri și cheltuieli în cadrul instituției de învățământ superior.

Filiala universitară este o structură organizatorică a instituției de învățământ superior‚ care se înființează cu aprobarea senatului‚ la propunerea consiliului de administrație‚ în altă locație geografică decât cea în care își are sediul instituția de învățământ superior în cadrul căreia aceasta funcționează și care beneficiază de autonomie în condițiile stabilite prin carta universitară. 

Extensia universitară este unitatea academică care asigură producerea, transmiterea și valorificarea cunoașterii în unul sau mai multe domenii de specialitate, în alt spațiu geografic decât cel în care își are sediul instituția de învățământ superior în cadrul căreia aceasta funcționează.

Învățământul superior pentru minoritățile naționale se realizează: 

• în instituții de învățământ superior în cadrul cărora funcționează facultăți/linii/programe de studii cu predare în limba maternă
• în instituții de învățământ superior multiculturale și multilingve. În acest caz, se constituie linii de studii cu predare în limbile minorităților naționale
• în cadrul instituțiilor de învățământ superior pot fi organizate grupe, secții sau linii de predare în limbile minorităților naționale, în condițiile legii.

Cifrele de şcolarizare pentru toate nivelurile educaţionale finanţate de la bugetul statului şi de la bugetele locale sunt stabilite anual prin hotărâre a Guvernului.

Conform Legii Învățământului superior (nr 199/5 iulie 2023) numai absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diploma echivalentă pot fi admişi în învăţământul superior. 

Instituţiile de învăţământ superior stabilesc metodologia de admitere, conform criteriilor generale stabilite de Ministerul Educaţiei.

Procedura de selecţie şi admitere se poate baza pe:

• media obţinută de candidaţi la examenul de bacalaureat şi la diverse discipline studiate în timpul liceului, precum şi pe
• nota obţinută la un examen de admitere organizat integral de instituţia de învăţământ superior. 

Absolvenţii  învăţământului liceal din sisteme internaţionale acreditate şi recunoscute de Ministerul Educaţiei au dreptul de a participa la procesul de admitere în învăţământul superior românesc, inclusiv din anul absolvirii studiilor liceale, prin procedură de acceptare condiţionată.

Candidatul admis trebuie sa aduca în maximum 6 luni de la admitere diploma echivalentă de bacalaureat internaţional. 

Instituţiile de învăţământ superior sunt autorizate să accepte un număr de studenţi care depăşeşte numărul de locuri finanţate de la bugetul statului, în condiţiile în care studenţii acceptă să achite contravaloarea studiilor (Legea 441/2001), fără depășirea capacității de școlarizare rezultate în urma evaluării externe.

Studenţii și studenții-doctoranzi beneficiază de:

• asistenţă medicală şi psihologică gratuită în cabinete medicale şi psihologice universitare ori în policlinici şi unităţi spitaliceşti de stat.
• Studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă în instituţiile de învăţământ superior acreditate beneficiază de tarif redus cu 90% pe mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, cu metroul, precum şi pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a şi naval, pe tot parcursul anului calendaristic, până la împlinirea vârstei de 30 de ani.
• Studenţii cu unul sau ambii părinţi decedaţi, precum şi studenţii proveniţi din centre de plasament sau care au fost în plasament la familia extinsă, substitutivă sau la asistent maternal, potrivit prevederilor art. 64 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de gratuitate pentru categoriile de transport de mai sus.
• Studenţii cetăţeni români înmatriculaţi la instituţii de învăţământ în străinătate la forma de învăţământ cu frecvenţă beneficiază pe teritoriul României de tarif redus cu 50% pentru transportul feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, şi naval, pe tot parcursul anului calendaristic, până la împlinirea vârstei de 30 de ani, cu prezentarea unui carnet/card studenţesc valabil pentru acel an universitar.
• Studenţii beneficiază de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, operă, film, la bazele sportive publice, precum şi la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţii publice, în limita bugetelor aprobate.
• Studenţii etnici români din afara graniţelor ţării, înmatriculaţi pe locuri dedicate candidaţilor români de pretutindeni la instituţiile de învăţământ superior din România ca bursieri ai statului român, beneficiază de gratuitate la toate manifestările de mai sus, care se desfăşoară pe teritoriul României.

Instituţiile de învăţământ superior de stat acordă câte cel puţin 25 de locuri bugetate atât la programele de studii universitare de licenţă, cât şi la programele de studii universitare de master, în cadrul cifrei de şcolarizare aprobate, absolvenţilor cu diplomă de bacalaureat proveniţi din rândul:

• minorităţilor naţionale, pentru programele de studii care nu există în învăţământul superior de stat în limba minorităţii respective
• sistemului de protecţie socială
• persoanelor cu dizabilităţi. 

Formarea inițială, în învățământul superior, se realizează prin programe de studii universitare organizate pe 4 cicluri: 

1. ciclul scurt, în cadrul căruia se organizează programe de studii universitare de scurtă durată
2. ciclul I — în cadrul căruia se organizează programe de studii universitare de licență
3. ciclul II — în cadrul căruia se organizează programe de studii universitare de masterat
4. ciclul III — în cadrul căruia se organizează programe de studii universitare de doctorat.

În cadrul sistemului de învăţământ terţiar românesc au fost stabilite norme speciale privind condiţiile de studiu aplicabile profesiilor reglementate la nivel european:

Studiile universitare de scurtă durată corespund, de regulă, unui număr de 120 de credite de studii transferabile, conform ECTS/SECT, și se finalizează prin nivelul 5 din CNC.

Durata specifică a studiilor universitare de scurtă durată este de 2 ani și corespunde unui număr de minimum 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii.

În cadrul studiilor universitare de scurtă durată este obligatorie efectuarea unor stagii de practică. Instituțiile de învățământ superior au obligația de a asigura un minimum de 50% din locurile de practică necesare, dintre care cel puțin 75% în afara instituțiilor de învățământ superior. 

Ciclul I (Licenţa) include un minim de 180 şi un maxim de 240 credite transferabile conform ECTS/SECT, depinzând de domeniu şi specializare, sau între minimum 240 și maximum 300 de credite, în cazul dublei specializări, și se finalizează prin nivelul 6 din CNC.

La învățământul cu frecvență, durata specifică a studiilor universitare de licență este de 3—4 ani, după caz, și corespunde unui număr de minimum 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii. 

Ciclul II (Masterat) include un minim de 60 şi un maxim de 120 credite de studiu transferabile, în funcţie de lungimea primului ciclu.

Programele de studii universitare de masterat se finalizează prin nivelul 7 din Cadrul european al calificărilor (EQF/CEC), și din CNC. 

Acestea au, de regulă, durata de 1—2 ani.

Trebuie îndeplinită condiția ca numărul total de credite pentru ciclul I și ciclul II să fie minim 300. 

Programele de studii universitare de masterat pot fi: 

• masterat profesional, orientat preponderent spre formarea competențelor profesionale
• masterat de cercetare, orientat preponderent spre formarea competențelor de cercetare științifică. Programele de studii universitare de masterat de cercetare se organizează exclusiv la forma de învățământ cu frecvență.
• masterat didactic, organizat exclusiv la forma de învățământ cu frecvență.

În categoria programelor de studii universitare de masterat profesional se încadrează și: 

• masteratul profesional de conducere interarme, orientat exclusiv pe evoluția ofițerilor în cariera militară, organizat de către instituțiile de învățământ superior militar din cadrul Ministerului Apărării Naționale
• masterat MBA/Executive MBA, ce oferă educație managerială, în concordanță cu tendințele și practicile pieței
• masteratul profesional pentru formarea inițială a ofițerilor/ofițerilor de poliție din Ministerul Afacerilor Interne.

Legislaţia în vigoare furnizează cadrul general necesar înfiinţării instituţiilor de învăţământ privat de orice nivel, inclusiv universităţi şi alte instituţii de învăţământ superior.

Pentru a fi recunoscute ca parte a sistemului naţional de învăţământ, instituţiile de învăţământ privat trebuie să fie acreditate conform procedurilor stabilite prin lege. Diplomele şi certificatele emise de instituţiile de învăţământ privat acreditate produc aceleaşi efecte ca şi cele emise de instituţiile de învăţământ de stat. 

Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul de a studia şi de a fi instruite în limba lor maternă la toate nivelurile şi în toate formele de învăţământ - în condiţiile în care există cerere suficientă.

• Limba de studiu în limba maghiară şi în limba germană pentru studenţii aparţinând acestor minorităţi sunt organizate în mai multe instituţii de învăţământ superior.
• Anumite instituţii de învăţământ superior au organizate departamente pentru formarea iniţială a cadrelor didactice pentru predare limbilor minorităţilor naţionale în învăţământul preuniversitar.
• În acelaşi timp, Legea Învățământului superior (nr 199/5 iulie 2023)  stipulează că învăţarea limbii române ca limbă oficială este obligatorie pentru toţi cetăţenii, indiferent de naţionalitatea lor. 

Instituțiile de învățământ superior de stat având activități de predare în limba minorităților naționale, care își păstrează statutul de instituții de învățământ superior multiculturale și multilingve, conform Legii învățământului Superior nr 199 / iulie 2023, sunt:

• Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca — în limbile română, maghiară și germană
• Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș — în limbile română și maghiară
• Universitatea de Arte din Târgu Mureș — în limbile română și maghiară.