Învăţământul gimnazial face parte  alături de  învăţământul preşcolar, învăţământul primar şi de învăţământul liceal din învăţământul obligatoriu.

Învăţământul gimnazial, cu durata de 4 ani,  cuprinde clasele a V-a – a VIII-a. Vârsta elevilor este cuprinsă, în general,  între 11/12 ani și 14/15 ani.

Învăţământul obligatoriu este învăţământ cu frecvenţă. Pentru persoanele care au depăşit cu mai mult de 4 ani vârsta clasei,  învăţământul gimnazial se poate organiza şi în forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei sau prin programul „A doua şansă“.

În situaţii care ţin de starea de sănătate a elevului, învăţământul cu frecvenţă se poate organiza la domiciliu sau, după caz, în spital.

După absolvirea învăţământului gimnazial, elevii susţin evaluarea naţională, obligatorie. Evaluarea naţională a absolvenţilor clasei a VIII-a constă în probe la disciplinele limba şi literatura română, matematică, respectiv limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile gimnaziale într-o limbă a minorităţilor naţionale.

Cadrul legislativ general pentru organizarea şi funcţionarea învăţământului gimnazial este asigurat de Legea Învățământului Preuniversitar (Legea nr.198/2023, cu modificările şi completările ulterioare).

Cadrul organizatoric specific pentru întreaga activitate a unităţilor de învăţământ preuniversitar este stabilit prin Regulamentul-cadru de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar (ROFUIP), aprobat prin ordinul de ministru nr. 5.726/06.08.2024, cu modificările și completările ulterioare.. Ordine specifice emise de Ministrul Educaţiei stabilesc curricula, programele şcolare şi manualele avizate, sistemul de evaluare şi examinare, structura anului şcolar, organizarea învăţământului de tip „a doua şansă”, ”școala după școală” etc.

Tipuri de instituţii

Învăţământul gimnazial poate fi organizat în diverse tipuri de unităţi de învăţământ, însă cel mai frecvent este organizat împreună cu învăţământul primar (Clasa Pregatitoare și clasele I-IV), în şcoli gimnaziale cu clasele CP- a VIII-a.

În special în mediul urban există şcoli care oferă atât învăţământ primar, cât şi învăţământ gimnazial  sau/și  învățământ liceal  sau numai învăţământ liceal (clasele IX-XII/XIII).

In majoritatea judeţelor se organizează învăţământ de artă şi învăţământ sportiv pentru elevii cu aptitudini în aceste domenii. Unităţile în care se organizează învăţământul de artă şi învăţământul sportiv pot fi cu program suplimentar sau cu program integrat şi se aprobă de Ministerului Educaţiei, la propunerea inspectoratelor şcolare.

Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să studieze şi să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile, tipurile şi formele de învăţământ preuniversitar, în condiţiile legii. 

Unităţi de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale pot fi înfiinţate de oricare dintre: 

• autorităţi ale administraţiei publice locale sau judeţene
• cultele recunoscute de lege
• persoane juridice de drept privat
• ministrul educaţiei.

La cererea părinţilor, tutorilor legali sau a cultelor recunoscute de stat, se organizează, cu aprobarea Ministerului Educaţiei, unităţi de învăţământ preuniversitar confesional de stat.

Accesibilitate geografică

În general distribuţia în teritoriu a şcolilor care oferă învăţământ gimnazial satisface cerinţele populaţiei. 

În vederea sporirii oportunităţilor de dezvoltare a unităţilor de învăţământ din medii defavorizate, montane, rurale şi/sau izolate, precum şi pentru a reduce riscul de abandon şi eşec şcolar, Ministerul Educaţiei identifică  mecanisme de stimulare a participării unor astfel de unităţi de învăţământ în cadrul consorţiilor şcolare.

Autorităţile administraţiei publice locale cu acordul inspectoratelor școlare, pot asigură în unele zone transportul şcolar.

În scopul îmbunătăţirii accesului la educaţie pentru toţi, Legea Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023, cu completărule și modificările ulterioare,  prevede următoarele:

• Elevii din învăţământul preuniversitar acreditat/autorizat,  beneficiază de gratuitate la serviciile publice de transport public local, inclusiv metropolitan şi judeţean, rutier, naval, cu metroul, precum şi feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, pe tot parcursul anului şcolar.
• Elevii care sunt cazaţi la internat sau în gazdă în localitatea unde studiază li se asigură decontarea cheltuielilor de transport între localitatea în care studiază şi localitatea de domiciliu, astfel:
  • (i) contravaloarea a 4 călătorii dus-întors/lună, din bugetul Ministerului Educaţiei, prin unităţile de învăţământ unde sunt şcolarizaţi.
  • (ii) contravaloarea unei călătorii dus-întors efectuate în perioada fiecărei sărbători legale, din bugetul Ministerului Educaţiei, prin unităţile de învăţământ unde sunt şcolarizaţi. 

Cerinţe privind admiterea şi alegerea şcolii

Cifrele de şcolarizare pentru toate nivelurile educaţionale din învăţământul de stat sunt stabilite anual prin Hotărâre de Guvern, pe baza propunerilor Ministerului Educaţiei.

Reţeaua şcolară se organizează după cum urmează: 

• de autorităţile administraţiei publice locale, cu avizul conform alinspectoratelor școlare, pentru unităţile de învăţământ de stat, particular şi confesional preuniversitar.
• de consiliul judeţean, după caz, de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, după consultarea partenerilor sociali şi cu avizul conform al Ministerului Educaţiei, pentru învăţământul special, inclusiv pentru centrele şcolare pentru educaţie incluzivă.

Propunerea Ministerului este precedată de o succesiune de etape de fundamentare-proiectare-consultare, implicând:

• inspectoratele şcolare  centralizează solicitările unităţilor de învăţământ care organizează formaţiuni de studiu și le transmit ME
• Direcția de resort din ME centralizează, analizează, avizează  solicitările şi le înaintează conducerii ministerului în vederea aprobării.

În învăţământul gimnazial (clasele a V-a – a VIII-a) sunt admişi toţi elevii care au promovat învăţământul primar (Clasa Pregatitoare – a  IV-a ). 

Unitățile de învăţământ preuniversitar, care înființează clasa a V-a cu predare a unei limbi moderne de circulație internațională în regim intensiv și la care numărul solicitărilor este mai mare decât cel al numărului de locuri aprobate prin planul de școlarizare, poate organiza testul de competență lingvistică conform prevederilor Regulamentului - cadru de organizare și funcționare a claselor cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv, respectiv bilingv în unitățile de învățământ preuniversitar în vigoare. 

Unitățile de învăţământ preuniversitar cu profil artistic, care nu dețin clase de nivel primar și înființează clasa a V-a cu profil artistic, pot organiza testări/examinări în vederea evaluării aptitudinilor specifice.

Unitățile de învăţământ preuniversitar cu profil sportiv, care nu dețin clase de nivel primar și înființează clasa a V-a cu profil sportiv, pot organiza testări/examinări în vederea evaluării aptitudinilor specifice.

În unitățile de învățământ preuniversitar în care se înființează clasa a V-a și la care numărul solicitărilor este mai mare decât cel al numărului de locuri aprobate prin planul de școlarizare, se pot organiza examinări/testări la maximum două discipline de studiu.

Planul de şcolarizare aprobat, anual, pentru clasa a V-a asigură un număr de locuri cel puţin egal cu numărul absolvenţilor învăţământului primar în fiecare localitate sau în localităţi învecinate în mediul rural.

Unitățile de învățământ în cadrul cărora funcționează clase din învățământul obligatoriu școlarizează în învățământul primar și gimnazial, cu prioritate, în limita planului de școlarizare aprobat, elevii care au domiciliul în circumscripția școlară a unității de învățământ respective. Înscrierea se face în urma unei solicitări scrise din partea părintelui, tutorelui sau susținătorului legal.

Părintele, tutorele sau susținătorul legal are dreptul de a solicita școlarizarea copilului la o altă unitate de învățământ cu clase de învățământ decât cea la care domiciliul său este arondat. Consiliul de administrație aprobă înscrierea, în limita planului de școlarizare, după asigurarea școlarizării elevilor din circumscripția școlară a unității de învățământ respective. 

La înscrierea în învățământul gimnazial, liceal și profesional se asigură, de regulă, continuitatea studiului limbilor moderne.

Elevii din învăţământul preuniversitar de stat şi particular se pot transfera la alte unităţi de învăţământ de stat sau particular, cu acordul unităţii primitoare.

Niveluri de vârstă şi gruparea elevilor

Pe parcursul învăţământului gimnazial, fiecare disciplină din planul-cadru de învăţământ este predată de un cadru didactic specializat.

De regulă acelaşi cadru didactic lucrează cu o clasă dată pe parcursul tuturor claselor în care se predă disciplina respectivă în cadrul unui nivel educaţional dat. 

Formaţiunile de elevi care trec din clasa a IV-a în clasa a V-a îşi păstrează, de regulă, aceeaşi componenţă pe care au avut-o la ciclul primar.

Pentru formaţiunile de elevi nou-constituite în clasa a V-a (nivel gimnazial), acolo unde sunt două sau mai multe clase a V-a, consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ optează pentru una dintre variantele de distribuire aleatorie a elevilor în formaţiuni de studiu, după cum urmează: 

• în ordine alfabetică
• prin tragere la sorţi.

Numărul de elevi pe clasă depinde de nivelul educaţional şi este stabilit de Legea Învățământului Preuniversitar nr.198/2023, cu modificările și completările ulterioare.

În  învăţământul gimnazial, clasa cuprinde, în medie, 18 elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 26. 

Pentru fiecare elev cu CES integrat în învăţământul de masă, efectivele maxime ale claselor se diminuează cu 3 elevi.

În situaţii excepţionale, formaţiunile de elevi pot funcţiona cu cel mult 2 beneficiari sub efectivul minim sau peste efectivul maxim prevăzut, după caz, cu aprobarea inspectoratelor școlare, pe baza unei justificări din partea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, care solicită exceptarea de la prevederile . Pentru cazurile în care se solicită depăşirea cu peste 2 beneficiari primari  a numărului maxim, aprobarea va fi dată de Ministerul Educaţiei.

În unităţile administrativ-teritoriale izolate geografic sau lingvistic ori în unităţile administrativ-teritoriale în care efectivele de elevi corespunzătoare unui anumit nivel de clasă din învăţământul  gimnazial sunt mai mici decât efectivele minime prevăzute de lege şi nu există posibilitatea asigurării transportului şcolar,  organizează clase în regim simultan, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Clasa a VIII-a se organizează în clasă separată, indiferent de numărul de elevi.

Elevii cu aptitudini şi performanţe excepţionale pot promova două clase într-un singur an şcolar, urmând o procedură aprobată prin Ordin de Ministru.

Organizarea timpului şcolar

Organizarea anului şcolar pentru învăţământul obligatoriu este decisă anual prin Ordin al ministrului educaţiei.

Structura anului şcolar este bazată pe o serie de considerente:

• o distribuţie echilibrată a zilelor de şcoală şi a vacanţelor
• specificul climei în România
• respectul pentru credinţele religioase ale populaţiei.

Curriculumul naţional include planurile-cadru de învăţământ, programele şcolare şi standardele naţionale de evaluare.

Planurile-cadru cuprind  disciplinele, domeniile de studiu, modulele de pregătire obligatorii şi opţionale, precum şi bugetul de timp alocat acestora. Planurile cadru precizează:

• Trunchiul comun care se constituie din disciplinele obligatorii, pentru toţi elevii din învăţământul gimnazial şi liceal, filiera teoretică şi filiera vocaţională  şi se stabileşte la nivel central prin ordin al ministrului educaţiei.
• Curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii care se constituie din disciplinele /domeniile de studiu; este propus pentru toţi elevii din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, filiera teoretică şi filiera vocaţională, şi este elaborat la nivel naţional, regional, local sau la nivelul unităţii de învăţământ. 

Elevul are posibilitatea de a alege disciplinele/domeniile de studiu, din oferta şcolii, în funcţie de propriile nevoi şi interese de cunoaştere.

Fiecare unitate de învăţământ preuniversitar are responsabilitatea de a stabili orarul zilnic şi săptămânal pentru fiecare clasă.

Calendarul exact al anului şcolar este stabilit anual prin Ordin al ministrului educaţiei și se structurează pe intervale de cursuri și intervale de vacanță; structura anului școlar cuprinde și Programul național „Școala altfel” și Programul „Săptămâna verde”  care se desfășoară la decizia unităților de învățământ. În situații deosebite, bine fundamentate, în funcție de condițiile climaterice locale speciale și de specificul școlii, inspectoratele școlare pot aproba, cu avizul Ministerului Educației, la cererea conducerii unităților de învățământ, modificări ale structurii anului școlar stabilite prin ordin.

Orarul săptămânal și zilnic

Elevii merg la școală 5 zile pe săptămână. Orarul zilnic și săptămânal pentru învăţământul gimnazial sunt stabilite de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ în urma consultării cadrelor didactice şi părinţilor şi pe baza următoarelor criterii:

• numărul de ore pe săptămână stabilite de Planurile – cadru pentru fiecare disciplină şi clasă
• numărul total minim şi maxim de ore pe săptămână stabilit de Planurile – cadru pentru fiecare clasă.
• pentru clasele din învăţământul gimnazial, liceal şi postliceal, ora de curs este de 50 de minute, cu o pauză de 10 minute după fiecare oră. După a treia oră de curs se poate stabili o pauză de 15-20 de minute.

În şcolile funcţionând în două schimburi datorită capacităţii de şcolarizare reduse, anumite clase îşi desfășoară programul în programul de după-amiază. Datorită faptului că o anumită clasă studiază sau dimineaţa sau după-amiaza, în mod obişnuit orarul unităţilor de învăţământ nu au prevăzut în mod explicit o pauză de prânz. Singura excepţie de la În mod particular, această situaţie o constituie cazurile în care unităţile de învăţământ organizează din proprie iniţiativă activităţi de tip Școală după școală, după orele de curs.

Unităţile de învăţământ, prin decizia consiliului de administraţie, pot să îşi extindă activităţile cu elevii după orele de curs, prin programe Şcoala după şcoală. În parteneriat cu autorităţile publice locale şi cu asociaţiile de părinţi, prin programul Şcoala după şcoală, se oferă:

• activităţi educative
• recreative, de timp liber
• pentru consolidarea competenţelor dobândite sau de accelerare a învăţării
• precum şi activităţi de învăţare remedială.

Acolo unde acest lucru este posibil, parteneriatul se poate realiza cu organizaţii nonguvernamentale cu competenţe în domeniu. Programele Şcoala după şcoală se organizează în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naționale. 

Sprijinul financiar poate  fi asigurat şi din partea autorităţilor administraţiei publice locale, ONG-uri, persoane fizice sau juridice etc. 

Alte măsuri/ programe  sociale în vederea asigurării accesului la educație: 

Elevii cazaţi în internate în baza regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ beneficiază de gratuitate la masă şi cazare, cu excepţia celor înscrişi în învăţământul postliceal. Finanţarea se asigură din bugetele autorităţilor administraţiei publice locale.

Legea Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023 cu modificările și completările ulterioare prevede o serie de facilități cum ar fi:

• elevii de la cursurile cu frecvenţă de zi din învăţământul preuniversitar de stat obligatoriu beneficiază de diferite categorii de burse
• Programul naţional „Masă sănătoasă“,   cu extindere progresivă, în scopul sprijinirii participării la educaţie a tuturor copiilor.
• Programul naţional „Vouchere culturale pentru elevi“ în vederea promovării culturii naţionale şi universale în rândul comunităţii şcolare
• „O carte pentru fiecare“ în vederea creşterii interesului elevilor pentru lectură, finanţat din bugetul naţional şi din fonduri externe.
• pentru elevii din cadrul unităţilor de învăţământ cu predare în limba unei minorităţi naţionale care învaţă Limba şi literatura română după programa specială se organizează Programul naţional de susţinere a învăţării limbii şi literaturii române, denumit în continuare PNSILLR, pe tot parcursul învăţământului preuniversitar.
• Programul ”Școala după școală”
• Programul de Învățare Remedială
• elevii beneficiază de tarife reduse cu minimum 75% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, operă, film, la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţii publice, în limita bugetelor aprobate.