Evaluarea elevilor

Regulile generale şi specifice privind evaluarea, notarea şi promovarea elevilor sunt stabilite atât de Legea Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, precum și în legislația subsecventă, respectiv în cadrul Regulamentului -cadru de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar (OME 5726/2024).

Scopurile evaluării sunt orientarea şi optimizarea procesului de predare-învăţare, precum şi gestionarea propriilor rezultate ale învăţării.

Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu şi modul de pregătire. Pentru toate disciplinele din învăţământul gimnazial, pentru disciplinele din trunchiul comun, standardele naţionale de evaluare se elaborează de către Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare (CNCE).

Evaluarea se centrează pe competenţe, oferă feed-back real elevilor, părinților și cadrelor didactice şi stă la baza planurilor individuale de învăţare.

Evaluarea rezultatelor la învățătură se realizează permanent, pe parcursul anului școlar. 

În învăţământul secundar, rezultatele evaluării se exprimă prin note de la 1 la 10 (în care 10 este cea mai mare notă).

La finalul clasei a VI-a, toate şcolileorganizează şi realizează evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare:

• Un test de limbă şi comunicare. Acesta va cuprinde limba româna şi limba modernă I.  Pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, şi limba maternă.
• Un test de matematică şi ştiinţe.

Instrumentele de evaluare se stabilesc în funcție de vârstă și de particularitățile psihopedagogice ale și de specificul fiecărei discipline. Acestea sunt:

• evaluări orale
• teste, lucrări scrise
• experimente și activități practice
• referate
• proiecte
• probe practice
• alte instrumente stabilite de comisiile metodice și aprobate de director sau elaborate de către Ministerul Educației și Cercetării/ inspectoratele școlare, elaborate în conformitate cu legislația națională.

Rezultatele evaluării se consemnează în catalog, cu cerneală albastră, sub forma: „Nota/data”. Nota atribuită de cadrele didactice în urma fiecărei evaluări trebuie comunicată şi explicată elevilor. Cadrele didactice au de asemenea obligaţia de a înregistra notele şi în carnetele elevilor, în rubrica corespunzătoare disciplinei şi menţionând data evaluării.

Numărul notelor acordate anual fiecărui elev, la fiecare disciplină de studiu, este stabilit de cadrul didactic, în funcţie de numărul săptămânal de ore prevăzut în planul-cadru. La fiecare disciplină numărul notelor acordate anual este, de regulă, cu cel puţin trei mai mare decât numărul de ore alocat săptămânal disciplinei în planul-cadru de învăţământ, dar nu mai mic de patru note pe an şcolar pentru fiecare disciplină. În cazul disciplinelor de studiu cu mai puţin de o oră/săptămână, numărul minim de note acordate pentru un an şcolar este de două.

La fiecare disciplină de studiu, inclusiv la purtare se încheie anual o singură medie, calculată prin rotunjirea mediei aritmetice a notelor la cel mai apropiat număr întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului. Media la purtare rezultat la finalul anului şcolar ca medie a notelor acordate pentru fiecare interval de învăţare, luând în considerare comportamentul elevului, se diminuează în mod corespunzător cu unul sau mai multe puncte, în cazul beneficiarilor primari care au înregistrat un număr de absenţe nemotivate.

Media anuală generală se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, prin rotunjire, a mediilor anuale de la toate disciplinele şi de la purtare.

Media finală anuală pentru fiecare disciplină este trecută în registrul matricol al unităţii de învăţământ. Datele şcolare oficiale ale elevilor pentru întreaga perioadă de şcolarizare sunt cele trecute în cataloage şi în registrul matricol.

Elevii care obţin rezultate remarcabile în activitatea lor educaţională şcolară şi extraşcolară pot primi următoarele recompense: a) evidenţiere în faţa clasei şi/sau în faţa colegilor din unitatea de învăţământ sau în faţa consiliului profesoral; b) comunicare verbală sau scrisă adresată părinţilor/ reprezentanţilor legali, cu menţionarea rezultatelor deosebite pentru care elevul este evidenţiat; c) burse de merit şi de excelenţă olimpică I şi II, după caz, sau alte recompense materiale acordate de stat, de agenţi economici, de sponsori, de parteneri sau de autorităţi publice locale sau judeţene/ale municipiului Bucureşti, conform prevederilor în vigoare; d) premii, diplome, medalii; e) recomandare pentru a beneficia, cu prioritate, de excursii sau tabere de profil din ţară şi din străinătate; f) premiul de onoare al unităţii de învăţământ preuniversitar.

Luând în considerare rezultatele evaluării continue, cadrele didactice pot decide asupra necesităţii unor activităţi de educaţie remedială pentru elevii cu rezultate foarte slabe.

După absolvirea învăţământului gimnazial, elevii susţin Evaluarea Naţională, obligatorie. Evaluarea naţională a absolvenţilor clasei a VIII-a constă în probe la disciplinele limba şi literatura română, matematică, respectiv limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile gimnaziale într-o limbă a minorităţilor naţionale şi opţional pentru elevii care au studiat limba maternă. 

Media generală obținută la Evaluarea Națională constituie unul dintre criteriile pentru admiterea în învățământul liceal de stat.

Absolvenţii clasei a VIII-a pot fi înscrişi în clasa a IX-a fără susţinerea evaluării naţionale dacă au obţinut, pe parcursul gimnaziului, premiul I la etapa naţională a olimpiadelor şcolare organizate şi finanţate de Ministerul Educaţiei sau au obţinut premiile I, II sau III la competiţii internaţionale recunoscute de Ministerul Educaţiei.

Legea Învățământului Preuniversitar nr. 198/2024 prevede ca în următorii ani unităţile de învăţământ liceal să poată organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 50% din numărul de locuri atribuite prin planul de şcolarizare, raportat la numărul de formaţiuni de studiu după susţinerea de către elevi a evaluării naţionale.

Promovarea elevilor

Sunt declaraţi promovaţi elevii care, la sfârşitul anului şcolar, obţin la fiecare disciplină de studiu cel puţin media anuală 5, iar la purtare, media anuală 6.

Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor şi pentru preorientarea şcolară către un anumit tip de liceu. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate de învăţare se comunică părinţilor elevilor şi sunt trecute în portofoliul educaţional al elevului.

Sunt declaraţi amânaţi elevii cărora nu li se poate definitiva situaţia şcolară la una sau la mai multe discipline de studiu din următoarele motive:

• au absentat, motivat şi nemotivat, la cel puţin 50% din numărul de ore de curs prevăzut într-un an şcolar la disciplinele respective şi nu au numărul minim de note necesar
• au fost scutiţi de frecvenţă de către directorul unităţii de învăţământ în urma unor solicitări oficiale, pentru perioada participării la festivaluri şi concursuri profesionale, cultural-artistice şi sportive, interne şi internaţionale etc.
• au beneficiat de bursă de studiu în străinătate, recunoscută de Ministerul Educaţiei
• au urmat studiile, pentru o perioadă determinată de timp, în alte ţări
• nu au un număr suficient de note necesar pentru încheierea mediei/mediilor
• perioada examenelor coincide cu perioada de naştere în cazul elevelor gravide sau cu perioada de îngrijire a copilului în cazul beneficiarilor primari părinţi, dovedită prin documente medicale.

Sunt declaraţi corigenţi elevii care obţin medii anuale sub 5 la cel mult două discipline de studiu, precum şi elevii amânaţi care nu promovează examenul de încheiere a situaţiei şcolare la cel mult două discipline de studiu.

Pentru examenul de corigenţă, elevii trebuie obligatoriu să pregătească întreaga materie prevăzută de programa şcolară pentru disciplina şi clasa respectivă. 

Comisia de corigenţe are în componenţă un preşedinte şi câte două cadre didactice examinatoare pentru fiecare comisie pe disciplină. Pentru examinarea elevilor corigenţi, unul dintre cadrele didactice este cel care a predat elevului disciplina de învăţământ în timpul anului şcolar. Comisia este responsabilă de realizarea subiectelor.

Proba scrisă a examenelor are o durată de de 90 de minute pentru învăţământul gimnazial, din momentul primirii subiectelor de către elev. Proba scrisă conţine două variante de subiecte, dintre care elevul tratează o singură variantă, la alegere.

Proba orală a examenelor se desfăşoară prin dialog cadru didactic - elev, pe baza biletelor de examen.

Fiecare cadru didactic examinator acordă elevului câte o notă la fiecare probă susţinută de acesta. Notele de la probele orale sau practice sunt întregi. Notele de la probele scrise pot fi şi fracţionare. Media aritmetică a notelor acordate la cele două sau trei probe, rotunjită la nota întreagă cea mai apropiată, reprezintă nota finală la examenul de corigenţă, fracţiunile de 50 de sutimi rotunjindu-se în favoarea elevului.

Media obţinută de elev la examenul de corigenţă este media aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor finale acordate de cei doi examinatori. Între notele finale acordate de cei doi examinatori nu se acceptă o diferenţă mai mare de un punct. În caz contrar, medierea o face preşedintele comisiei de examen.
Elevul corigent este declarat promovat la disciplina de examen dacă obţine cel puţin media 5.

După încheierea sesiunii de corigenţă, elevii care nu au promovat la o singură disciplină de învăţământ au dreptul să solicite reexaminarea. Aceasta se aprobă de către director, în cazuri justificate, o singură dată pe an şcolar.

Nota finală a examenului de corigenţă constituie nota finală anuală pentru disciplina respectivă şi este înregistrată în catalogul clasei şi registrul matricol.

Sunt declaraţi repetenţi elevii care se află la sfarsitul anului şcolar în una dintre următoarele situaţii:

Sunt declaraţi repetenţi:

• elevii care au obţinut medii anuale sub 5 la mai mult de două discipline de învăţământ
• elevii care au obţinut la purtare media anuală mai mică de 6
• elevii corigenţi care nu se prezintă la sesiunea de examen de corigenţă sau care nu promovează examenul la toate disciplinele la care se află în situaţie de corigenţă
• elevii amânaţi care nu se prezintă la sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare la cel puţin o disciplină.

Elevii declaraţi repetenţi se înscriu, la cerere, în anul şcolar următor în clasa pe care o repetă, la aceeaşi unitate de învăţământ, inclusiv cu depăşirea numărului maxim de elevi la clasă prevăzut de lege, sau se pot transfera la o altă unitate de învăţământ.

Elevii din învăţământul obligatoriu care au acumulat un număr de absenţe nemotivate ce au condus la imposibilitatea finalizării a 2 ani şcolari succesivi sunt consideraţi în situaţie de abandon şcolar. Elevii consideraţi în situaţie de abandon şcolar pot fi reînscrişi, la cerere, la nivelul clasei pe care au abandonat-o.

Pentru persoanele care au depăşit cu mai mult de 4 ani vârsta clasei în învăţământul gimnazial, învăţământul obligatoriu se poate organiza şi în forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei sau prin programul "A doua şansă".

Consiliul profesoral aprobă raportul privind situaţia şcolară anuală prezentată de fiecare profesor-diriginte, precum şi situaţia şcolară după încheierea sesiunilor de amânări, diferenţe şi corigenţe și aprobă sancţiunile disciplinare aplicate  elevilor.

Părinţii sau reprezentanţii legali sunt însștiințați  în scris referitor la sancţionările disciplinare, neîncheierea situaţiei şcolare, situaţiile de corigenţă sau repetenţie.. 
Regulile generale şi specifice privind evaluarea, notarea şi promovarea elevilor sunt stabilite în cadrul Regulamentului-cadru de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar (OM nr. 5079/2016, completat cu Ordinul ministrului educației nr. 5726/2024) şi prin ordine ale Ministerul Educației privind  Evaluarea Națională.

Certificare

Toţi absolvenţii învăţământului gimnazial, primesc certificat de absolvire si foaia matricolă, parte a portofoliului educațional. 

Portofoliul educaţional cuprinde documente relevante pentru rezultatele învăţării elevilor: certificări care prezintă rezultate la disciplinele de studiu, pe ani de studiu/niveluri de şcolarizare, rezultate la evaluările naţionale şi recomandări de recuperare a pierderilor de învăţare, produse sau rezultate ale activităţilor desfăşurate, diplome, certificate sau alte înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite în diferite contexte, formale, nonformale şi informale.

Portofoliul educaţional se utilizează începând cu debutul învăţământului obligatoriu şi este utilizat pe tot parcursul învăţământului preuniversitar. Informaţii din portofoliul educaţional pot fi utilizate pentru identificarea decalajelor educaţionale şi fundamentarea intervenţiilor de sprijin.

La finalizarea învăţământului gimnazial, profesorul consilier şcolar şi dirigintele au obligaţia să emită câte o recomandare de încadrare într-o formă de învăţământ de nivel superior, având caracter de orientare şcolară pentru fiecare elev în parte. Recomandările sunt consultative şi sunt emise în baza metodologiei specifice şi sunt incluse în portofoliul educaţional.