Funcţiile de conducere din învăţământul superior sunt următoarele: 

• rectorul, prorectorii, directorul general administrativ, directorul general adjunct administrativ, la nivelul instituției de învățământ superior;
• decanul, prodecanii, la nivelul facultății;
• directorul de departament, la nivelul departamentului;
• director al CSUD, funcție asimilată cu cea de prorector;
• directorul de filială la nivelul filialei instituției de învățământ superior, funcție asimilată cu cea de prorector;
• directorul de extensie universitară, la nivelul extensiei universitare, funcție asimilată cu cea de director de departament;
• directorul școlii doctorale, funcție asimilată cu cea de director de departament. 

Procedura de stabilire și de alegere a structurilor și funcțiilor de conducere la nivelul instituției de învățământ superior, al facultăților și departamentelor trebuie să respecte principiul reprezentativității pe facultăți, departamente, linii, secții de predare și programe de studii, după caz, și se stabilește prin carta universitară.

Cerințe privind numirea

În conformitate cu Ordinul MEC nr. 6227/2023 este prevăzută o Metodologie - cadru referitoare la procesul de stabilire și de alegere a structurilor şi funcţiilor de conducere la nivelul instituțiilor din sistemul național de învățământ superior, care reglementează procesul de constituire și de alegere a structurilor și funcțiilor de conducere la nivelul universității, al facultăților și departamentelor.

Constituirea structurilor de conducere 

Structurile de conducere în instituțiile de învățământ superior de stat sau particulare sunt:

• senatul universitar și consiliul de administrație, la nivelul instituției de învățământ superior;
• consiliul facultății;
• consiliul departamentului;
• consiliul pentru studiile universitare de doctorat;
• consiliul școlii doctorale.

Consiliul departamentului este format din cadre didactice și de cercetare titulare, în calitate de membri. Au dreptul de a alege membrii consiliului departamentului toate cadrele didactice și de cercetare titulare din departament. Alegerea membrilor Consiliului departamentului se face prin vot universal, direct și secret.

Consiliul facultății este format din maximum 75% reprezentanți ai cadrelor didactice și de cercetare titulare din facultate și din minimum 25% reprezentanți ai studenților din facultate.

Senatul universitar este compus din 75% personal didactic și de cercetare titulare, reprezentanți ai fiecărei facultăți și din 25% reprezentanți ai studenților. Membrii senatului universitar, cadre didactice și cercetători titulari, sunt aleși, fără excepție, în circumscripții electorale stabilite de senat, prin votul universal direct și secret al tuturor cadrelor didactice și cercetătorilor titulari din respectivele circumscripții.  Membrii senatului universitar având calitatea de studenți sunt aleși, fără excepție, în circumscripții electorale stabilite prin carta universitară, prin votul universal, direct și secret al studenților din respectivele circumscripții. Fiecare facultate este reprezentată în senatul universitar pe cote-părți de reprezentare stipulate în carta universitară.  

În instituțiile de învățământ superior militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională, instructorii au un reprezentant în senatul universitar din cota stabilită pentru personalul didactic și de cercetare.  

Fiecare instituție de învățământ superior își stabilește, prin regulamentul propriu, modalitatea de alegere a membrilor senatului. 

În cadrul instituțiilor de învățământ superior ai căror salariați sunt organizați în sindicat și acesta este reprezentativ, un reprezentant al acestuia participă, în calitate de observator, la ședințele senatului universitar. 

În cazul instituțiilor de învățământ superior multiculturale se va asigura reprezentarea echitabilă a liniilor de studiu/secțiilor de predare în limbile minorităților naționale în cadrul fiecărei facultăți. În acele instituții de învățământ unde există facultăți pentru fiecare limbă de predare, reprezentarea acestora este egală pentru fiecare facultate. 

Componența și mărimea senatului universitar sunt stabilite prin carta universitară, astfel încât să se asigure eficiența decizională și reprezentativitatea comunității academice.

Consiliul de administrație al instituțiilor de învățământ superior de stat este format din rectorul și prorectorii instituției de învățământ superior, decanii facultăților, directorul general administrativ, directorul general adjunct administrativ și un reprezentant al studenților. În cadrul instituțiilor de învățământ superior unde salariații sunt organizați în sindicat, un reprezentant al acestuia participă, în calitate de observator, la ședințele consiliului de administrație.

Consiliul de administrație al instituțiilor de învățământ superior particulare este numit de către fondatori.

Consiliul școlii doctorale se stabilește prin votul universal, direct și secret al conducătorilor de doctorat din școala doctorală respectivă. Au dreptul de a fi aleși ca membri în Consiliul școlii doctorale persoanele care au calitatea de conducător de doctorat în respectiva școală doctorală. 

Studenții-doctoranzi reprezintă 25% din membrii consiliului pentru studiile universitare de doctorat și sunt aleși prin votul universal, direct, secret și egal al studenților-doctoranzi din cadrul instituției organizatoare de studii universitare de doctorat (IOSUD).

Condiţii de ocupare a funcţiilor de conducere

Directorul de departament și membrii consiliului departamentului sunt alesi prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice și de cercetare titulare din departamentul respectiv. Au dreptul de a fi alese, în calitate de director de departament, cadrele didactice și de cercetare titulare din departamentul respectiv.

Decanii sunt selectați prin concurs public, organizat la nivelul facultății, de către rectorul nou-ales al universității. Au dreptul de a participa la concursul public pentru ocuparea funcției de decan persoane din cadrul universității sau din orice facultate de profil din țară ori din străinătate care, pe baza audierii în plenul consiliului facultății, au primit avizul acestuia de participare la concurs. Consiliul facultății are obligația de a aviza minimum 2 candidați.

Prodecanul reprezintă funcție de conducere la nivelul facultății, fiind desemnat în acest scop de către decan.

În universitățile multilingve și multiculturale, cel puțin unul dintre prodecani se numește la propunerea cadrelor didactice aparținând minorității naționale din departamentul secției sau liniei de predare într-o limbă a minorităților naționale, potrivit regulamentului liniei de studiu conform art. 24 alin.(2) din Legea nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția cazului în care decanul provine de la secția sau linia de studiu cu predare în limba minorității naționale respective. Cadrele didactice aparținând secției sau liniei de predare trebuie să propună cel puțin 3 candidați.

Rectorul universităților de stat și particulare se poate desemna prin una dintre următoarele modalități:

• pe baza unui concurs public, în baza unei metodologii aprobate de senatul universitar nou-ales, conformă cu legea;
• prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice și de cercetare titulare din cadrul universității și al reprezentanților studenților din senatul universitar și din consiliile facultăților.

Modalitatea de desemnare a rectorului se stabilește prin referendum universitar cu minimum 3 luni înainte de fiecare desemnare a rectorului, prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice titulare și al cercetătorilor titulari din cadrul instituției de învățământ superior și al reprezentanților studenților din senatul universitar, care au o pondere de minimum 25% din totalul membrilor senatului universitar, precum și al reprezentanților studenților din consiliile facultăților, care au o pondere de minimum 25% din totalul membrilor consiliului fiecărei facultăți.

Desemnarea printr-un concurs public a rectorului universităților de stat și particulare se poate realiza, în baza unei metodologii aprobate, în acest sens, de către senatul nou-ales.

În vederea organizării și desfășurării concursului public de rector, senatul universitar nou-ales are următoarele atribuții:

• elaborează și aprobă metodologia de avizare, de selecție și de recrutare a rectorului;
• stabilește o comisie de selecție formată din minimum 12 membri, dintre care cel puțin un reprezentant al studenților sau un absolvent al instituției de învățământ superior desemnat de către studenții din senatul universitar, conform cartei universitare, și un reprezentant al sindicatului reprezentativ, în calitate de observator.

Comisia de selecție este formată din membri ai universității, în proporție de 50%, și din personalități științifice și academice din afara universității, din țară și din străinătate, în proporție de 50%. Au dreptul de a participa la concursul de ocupare a funcției de rector personalități științifice sau academice din țară și din străinătate, care pe baza audierii în plenul senatului universitar nou-ales au obținut avizul de participare la concurs din partea acestuia. Avizul se acordă numai pe baza votului majorității simple a membrilor senatului universitar nou- ales. Senatul universitar nou-ales are obligația de a aviza minimum 2 candidați.

Desemnarea prin alegeri a rectorului universităților de stat și particulare se poate realiza prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice și de cercetare titulare din cadrul universității și al reprezentanților studenților din senatul universitar și din consiliile facultăților.

Modalitatea de desemnare a rectorului, pe baza unui concurs public sau prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice și de cercetare titulare din cadrul universității și al reprezentanților studenților din senatul universitar și din consiliile facultăților, este denumită, referendum. Referendumul se organizează la nivelul fiecărei universități acreditate. 

Referendumul universitar se organizează la nivelul fiecărei instituții de învățământ superior acreditate, la fiecare 5 ani, cu minimum 3 luni înainte de desemnarea structurilor și funcțiilor de conducere de la nivelul instituțiilor de învățământ superior, conform prevederilor legale. Referendumul se organizează și se desfășoară în conformitate cu legislația în vigoare și cu prevederile metodologiei-cadru. Au caracter obligatoriu atât organizarea și desfășurarea referendumului, cât și punerea în aplicare a rezultatului acestuia.

Prorectorul reprezintă funcție de conducere la nivelul universității, fiind numit în acest scop de către rector, pe baza consultării senatului universitar.

În universitățile multilingve și multiculturale cel puțin unul dintre prorectori este numit de către rector la propunerea cadrelor didactice aparținând minorităților naționale din departamentul secției sau liniei de predare într-o limbă a minorităților naționale, cu excepția cazului în care rectorul provine de la secția sau linia de studiu cu predare în limba minorității naționale respective. Cadrele didactice aparținând secției sau liniei de predare trebuie să propună cel puțin 2 candidați. 

Funcția de director al CSUD se ocupă prin concurs organizat de către rector, în conformitate cu Regulamentul-cadru privind studiile universitare de doctorat.

Funcția de conducere de director de filială se ocupă prin concurs organizat de consiliul de administrație al instituției de învățământ superior. Președintele comisiei de concurs este rectorul instituției sau o persoană desemnată de către acesta. Validarea concursului se face de către senatul universitar, iar numirea pe post, de către rector.

Funcția de director de extensie universitară se ocupă prin concurs organizat de către rectorul instituției de învățământ superior.

La nivelul departamentului, directorul de departament și membrii consiliului departamentului sunt aleși prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice și de cercetare titulare.

Conform prevederilor legale, structurile şi funcţiile de conducere din instituţiile de învăţământ superior sunt alese pe o perioadă de 5 ani, conform Cartei universitare şi în condiţiile legii.

Condiţii de muncă

Cadrele didactice din aceste structuri şi funcţii trebuie sa fie titulare în instituţia de învăţământ superior respectivă. Candidaţii trebuie să se distingă prin calităţi profesionale, manageriale şi morale şi să deţină funcţii didactice înalte în ierarhia academică. 

Atribuțiile și competențele structurilor și ale funcțiilor de conducere din învățământul superior sunt stabilite prin carta universitară a instituției, potrivit legii.

Atribuţii specifice

Directorul de departament realizează managementul și conducerea operativă a departamentului. În exercitarea acestei funcții, el/ea este ajutat de consiliul departamentului, conform Cartei universitare. Directorul de departament răspunde de planurile de învățământ, de statele de funcții, de managementul cercetării și al calității și de managementul financiar al departamentului, și sprijină conducerea instituției de învățământ superior în activitatea de management financiar al departamentului. 

În exercitarea funcției, este ajutat de consiliul departamentului, conform cartei universitare.

Selecția, angajarea, evaluarea periodică, formarea,motivarea și încetarea relațiilor contractuale de muncă ale personalului sunt de răspunderea directorului de departament, a directorului consiliului școlii doctorale sau a decanului, conform prevederilor cartei universitare.

Decanul reprezintă facultatea și răspunde de managementul și conducerea facultății. Decanul prezintă anual un raport consiliului facultății privind starea facultății. Decanul conduce ședințele consiliului facultății și aplică hotărârile rectorului, consiliului de administrație și senatului universitar. Atribuțiile decanului sunt stabilite în conformitate cu prevederile Cartei universitare și cu legislația în vigoare. 

Directorul de filială asigură managementul și coordonarea operativă a filialei, urmărind calitatea și eficiența în activitățile derulate în cadrul acesteia, precum și dezvoltarea ei adecvată strategiei instituției de învățământ superior, conform regulamentului propriu de organizare și funcționare.

Directorul extensiei universitare asigură managementul și coordonarea operativă a extensiei, urmărind calitatea și eficiența în activitățile derulate în cadrul acesteia, precum și dezvoltarea ei adecvată strategiei instituției de învățământ superior și a facultății, conform regulamentului propriu de organizare și funcționare.

Rectorul reprezintă legal universitatea în relațiile cu terții, realizează conducerea executivă a universității și exercită calitatea de ordonator de credite.

Rectorul are următoarele atribuții:

1. propune spre aprobare senatului universitar misiune instituției de învățământ superior.
2. realizează managementul și conducerea operativă a instituției de învățământ superior.
3. negociază și semnează contractul instituțional cu Ministerul Educației.
4. încheie contractul de management cu senatul universitar.
5. propune spre aprobare senatului universitar structura și reglementările de funcționare ale instituției de învățământ superior.
6. propune spre aprobare senatului universitar proiectul de buget și raportul privind execuția bugetară.
7. prezintă senatului universitar, în vederea validării, cel mai târziu în prima zi lucrătoare a lunii aprilie a fiecărui an, raportul privind starea institutiei.
8. conduce consiliul de administrație.
9. îndeplinește alte atribuții stabilite de senatul universitar, în conformitate cu contractul de management, carta universitară și legislația în vigoare.

Stabilirea salariilor de bază pentru funcțiile de conducere în universitățile de stat din România este reglementată de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (Anexa nr. 1).