Principalele caracteristici ale sistemului de învățământ

Sistemul de educaţie este administrat:

• la nivel naţional de Ministerul Educaţiei și Cercetării (MEC)
• la nivel central, administrarea este asigurată în cooperare, cu alte ministere (de ex. Ministerul Finaţelor Publice pentru finanţarea unităților/ instituţiilor de învățământ) şi structuri instituţionale subordonate Guvernului, iar
• la nivel local, de către inspectoratele școlare județene, ca instituții locale subordonate. 

Ministerul Educaţiei și Cercetării organizează şi conduce sistemul naţional de educaţie, învăţământ, cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare având ca parteneri atât instituțiile subordonate, cât și instituțiile aflate în coordonare.

Minsiterul Educaţiei asigură comunicarea cu

• Parlamentul,
• Consiliul Economic şi Social,
• exponenţi ai societăţii civile în probleme specifice domeniului său de activitate.

Legislație

Cadrul legal general pentru organizarea, administrarea şi funcţionarea educaţiei în România este stabilit prin: 

• Constituţie (cap.2, art.32)
• Legea Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare - lege organică
• Legea Învățământului Universitar nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare - lege organică
• legi ordinare şi ordonanţe de guvern, care privesc domeniul educației.

Procedurile şi regulamentele specifice sunt stabilite prin hotărâri ale guvernului şi ordine ale Ministerul Educaţiei și Cercetării. 

Sistemul național de educaţie

Sistemul național de educație are un caracter deschis, permițând mobilitatea elevilor prin transferul între unități școlare, clase, profiluri și filiere. Are, de asemenea, un caracter pluralist, cuprinzând școli publice și private, învățământ confesional și alternative educaționale. Școlarizarea se poate realiza în limba română, în limbile materne ale elevilor aparținând minorităților naționale sau în limbi de circulație internațională.

În România, învățământul constituie prioritate națională. Sistemul național de învățământ preuniversitar cuprinde unitățile de învățământ de stat, particulare și confesionale, autorizate sau acreditate. Unitățile de învățământ sunt administrate de autoritățile administrației publice locale.

Statul român asigură acces echitabil și nediscriminatoriu la toate nivelurile și formele învățământului preuniversitar pentru cetățenii României, cetățenii UE, ai Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene, precum și pentru alte categorii de persoane prevăzute de legislația în vigoare, inclusiv minori străini, apatrizi și beneficiari ai unei forme de protecție în România.

În România sunt valabile numai actele de studii recunoscute de statul român, în condițiile legii. Regimul acestora este stabilit prin ordin al ministrului educației. În perspectiva Spațiului european al educației, sunt instituite mecanisme pentru recunoașterea automată a diplomelor la nivel european.

Învățământul general obligatoriu este de 14 clase și cuprinde grupa mijlocie și grupa mare din învățământul preșcolar, învățământul primar, gimnazial și liceal. Începând cu 2030, grupa mică (3–4 ani) devine obligatorie. Învățământul de stat este gratuit.

Formele de organizare a învățământului preuniversitar sunt: cu frecvență zi, cu frecvență seral și cu frecvență redusă. Frecvența se referă la prezența în spațiul școlar, iar învățământul obligatoriu este organizat, de regulă, cu frecvență. Pentru persoanele care au depășit cu mai mulți ani vârsta corespunzătoare clasei, învățământul obligatoriu poate fi organizat și cu frecvență redusă, conform metodologiei aprobate de Ministerul Educației, sau prin programul „A doua șansă”.

Programul „A doua șansă” este destinat persoanelor care au depășit vârsta corespunzătoare clasei, indiferent dacă au fost sau nu înscrise anterior în sistemul preuniversitar ori de motivele abandonului școlar. Ministerul Educației, prin inspectoratele școlare și în colaborare cu autoritățile locale, mediul economic, cultele recunoscute și organizațiile neguvernamentale, poate organiza gratuit și cu durată flexibilă astfel de programe pentru învățământul primar, gimnazial și liceal.

Programele „A doua șansă” sunt organizate de unități de învățământ autorizate sau acreditate ori de alte entități în parteneriat cu acestea, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. Înscrierea se realizează prin solicitare online sau prin depunerea cererii la unitatea de învățământ din localitatea de domiciliu ori la cea mai apropiată unitate.

Nivelurile sistemului de educație

Sistemul național de învățământ cuprinde următoarele niveluri:

Educația timpurie (3 luni–6 ani) este formată din nivelul antepreșcolar (3 luni–3 ani) și învățământul preșcolar (3–6 ani), care include grupa mică, mijlocie și mare. În instituțiile de stat, educația timpurie este gratuită.

Învățământul primar (ISCED 1) are o durată de 5 ani și cuprinde clasa pregătitoare și clasele I–IV.

Învățământul gimnazial (ISCED 2) are o durată de 4 ani și cuprinde clasele V–VIII. Trecerea la următorul nivel se realizează prin examenul de evaluare națională și admiterea în învățământul liceal, conform metodologiilor specifice. (a se vedea Sectiunea 3 - Cerinte de admitere si alegerea scolii din cadrul subcapitolului 5.4 -  Organizare învățământului secundar superior).

Învățământul liceal (ISCED 3) are, de regulă, o durată de 4 ani și se organizează în licee teoretice, vocaționale și tehnologice. Cuprinde clasele a IX-a–a XII-a la forma cu frecvență și clasele a IX-a–a XIII-a la seral și frecvență redusă. Acesta este structurat în trei filiere:

1. teoretică, cu profilurile umanist și real.
2. vocațională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic și pedagogic.
3. tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale și protecția mediului.

La seral și frecvență redusă, durata este de 5 ani. Finalizarea a cel puțin 3 ani în filiera tehnologică sau a 4 ani în filierele vocațională ori teoretică poate conferi o calificare de nivel 3 și acces pe piața muncii, în condițiile prevăzute de lege. Elevii din filiera tehnologică își pot continua studiile pentru susținerea examenului de bacalaureat, a cărui promovare conferă o calificare de nivel 4.

Învățământul preuniversitar tehnologic în sistem dual reprezintă o formă de organizare a învățământului liceal și postliceal tehnologic, desfășurată pe bază de contract și în parteneriat cu operatorii economici. Aceștia își asumă în principal pregătirea practică a elevilor și pot acorda burse și finanța alte cheltuieli pentru formarea profesională. Unitățile administrativ-teritoriale pot sprijini sistemul dual prin finanțarea unor investiții, cheltuieli materiale, burse, stimulente, mobilități și formare profesională.

Învățământul terțiar nonuniversitar (ISCED 4) are o durată de 1–3 ani, în funcție de complexitatea calificării și numărul de credite ECTS. Se organizează în școli postliceale, în cadrul liceelor sau în colegii terțiare nonuniversitare din instituțiile de învățământ superior. Reglementările privind învățământul dual se aplică și celui postliceal dual. Școlile de maiștri sunt școli postliceale.

Învățământul superior (ISCED 5–8) se organizează în instituții și organizații autorizate sau acreditate. Formarea inițială se realizează prin patru cicluri: ciclul scurt, ciclul I – licență, ciclul II – masterat și ciclul III – doctorat. Admiterea este de competența fiecărei instituții de învățământ superior, pe baza regulamentelor proprii și cu respectarea legislației în vigoare, în cadrul metodologiei elaborate de Ministerul Educației. La ciclul I pot participa absolvenții de liceu care dețin diploma de bacalaureat sau o diplomă echivalentă.

Educația adulților cuprinde programe de formare la toate nivelurile de calificare, organizate în sectorul public sau privat. În sectorul public, Institutul de Științe ale Educației oferă programe de formare, iar Casa Corpului Didactic asigură cursuri de dezvoltare profesională pentru cadrele didactice, în concordanță cu competențele profesionale și transversale și cu politicile naționale și europene din domeniul educației.

Link-uri utile

Reglementarea funcționării sistemului de învățământ, strategii naționale

Reteaua scolara - lista unitatilor de invatamant autorizate si acreditate

Cercetare și dezvoltare de reforme educative

Evaluarea calității în educație (Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Pre - Universitar - ARACIP)

Evaluarea calității în educație  (Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior - ARACIS)

Evaluarea competențelor cheie, evaluări naționale, evaluare OECD 

Cercetare și inovare în învățământul superior

Dezvoltarea învățământului profesional și tehnic

Date statistice

Instrumente de referință comune europene oferite de către rețeaua Eurydice

• National Student Fee and Support Systems
• Organisation of the Academic Year in Higher Education
• Organisation of School Time in Europe (Primary and general secondary education)   
• Recommended Annual Instruction Time in Full-Time Compulsory Education in Europe (Presented by grades/stages for full time compulsory education as well as by subject and country.)
• Teachers and School Heads Salaries and Allowances in Europe (Salaries and allowances of teachers and school heads at pre-primary, primary, lower secondary and upper secondary education levels.)

Structura sistemului național de educație

Open image in new tab