Skip to main content
European Commission logo

Eurydice

EACEA National Policies Platform:Eurydice
Evaluarea în învăţământul primar
Romania

Romania

5.Învăţământul primar

5.3Evaluarea în învăţământul primar

Last update: 8 April 2025

Evaluarea Elevilor 

Conform Legii învățământului preuniversitar (Legea 198/2023), scopul evaluării este acela de a orienta și de a optimiza învățarea, precum şi de a gestiona propriile rezultate ale învăţării.

Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină de studiu.

Rezultatele evaluării se exprimă, prin calificative, în învățământul primar.

Controlul utilizării și al respectării standardelor naționale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecția școlară. 

Evaluarea se centrează pe competențe, oferă feed-back real elevilor și stă la baza planurilor individuale de învățare.

Un elev cu deficiențe de învățare beneficiază, în mod obligatoriu, de educație remedială.

La finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic responsabil întocmește, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei un raport de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoționale, cognitive, a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare.

Regulile generale şi specifice privind evaluarea, notarea şi promovarea elevilor sunt stabilite prin Regulamentul- cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar – ROFUIP (Ordinul ministrului  4183/2022).

Numărul de calificative/note acordate anual fiecărui elev, la fiecare disciplină de studiu, este stabilit de cadrul didactic, în funcţie de numărul unităţilor de învăţare şi de numărul săptămânal de ore prevăzut în planul-cadru.

La fiecare disciplină numărul de calificative/note acordate anual este cu cel puţin trei mai mare decât numărul de ore alocat săptămânal disciplinei în planul-cadru de învăţământ.

Metodele şi instrumentele de evaluare sunt stabilite de cadrul didactic în funcţie de vârsta şi particularităţile psihologice ale elevilor, luând de asemenea în considerare specificitatea disciplinei.

În învățământul primar, evaluarea se poate face prin: 

  • evaluări orale
  • teste, lucrări scrise
  • experimente şi activităţi practice
  • proiecte
  • alte instrumente stabilite de comisia pentru curriculum şi aprobate de director sau elaborate de către Ministerul Educaţiei/inspectoratele şcolare. 

În învăţământul primar, la clasele I-IV, elevii vor avea la fiecare disciplină cel puţin două evaluări prin lucrare scrisă/test pe an şcolar. 

În timpul învăţământului primar, fiecare evaluare a elevilor (continuă, formativă sau sumativă) pentru fiecare disciplină se materializează într-un calificativ dintre următoarele: insuficient, suficient, bine şi foarte bine. Calificativul final pentru fiecare disciplină trebuie să fie încadrat în unul dintre cele patru calificative menţionate anterior.

Evaluarea elevilor se face pe baza standardelor curriculare stabilite în cadrul Curriculumul Naţional şi a Standardelor de evaluare şi Descriptorilor de performanţă stabiliţi pentru fiecare disciplină şi fiecare clasă.

Calificativul acordat de cadrul didactic în urma fiecărei evaluări trebuie să fie comunicat elevului.

Cadrele didactice au de asemenea obligaţia de a înregistra calificativele acordate în catalogul clasei şi în carnetele elevilor. Calificativul final pentru fiecare disciplină este de asemenea trecut în registrul matricol al unităţii de învăţământ. Datele şcolare oficiale ale elevilor pentru întreaga perioadă de şcolarizare sunt cele trecute în cataloage şi în registrul matricol - documente şcolare cu regim de arhivare permanent la nivelul unităţii de învăţământ, iar ulterior la Arhivele Statului.

La sfârşitul anului şcolar, cadrele didactice au obligaţia de a încheia situaţia şcolară a elevilor pentru fiecare disciplină. Încheierea situaţiei şcolare constă în stabilirea şi înregistrarea în documentele şcolare a calificativului final pentru fiecare disciplină.

Pentru învăţământul primar,  calificativul pe disciplină se stabileşte astfel: se aleg două calificative cu frecvenţa cea mai mare, acordate în timpul anului şcolar, după care, în perioadele de recapitulare şi de consolidare a materiei, în urma aplicării unor probe de evaluare sumativă, cadrul didactic poate opta pentru unul dintre cele două calificative, în baza următoarelor criterii: 

  • progresul sau regresul elevului
  • raportul efort-performanţă realizată
  • creşterea sau descreşterea motivaţiei elevului
  • realizarea unor sarcini din programul suplimentar de pregătire sau de recuperare, stabilite de cadrul didactic şi care au fost aduse la cunoştinţa părintelui, tutorelui sau reprezentantului legal.

Luând în considerare rezultatele evaluării continue, cadrele didactice pot decide asupra necesităţii unor activităţi de educaţie remedială pentru elevii cu  dificultăți de învățare. Cadrele didactice  organizează activități diferenţiate  la clasă  pe durata orelor de curs.

Promovarea elevilor 

În învăţământul primar elevii pot promova de la o clasă la alta dacă pentru fiecare disciplină studiată în clasa considerată au obţinut calificativul anual final cel puţin suficient

La sfârşitul clasei pregătitoare şi al clasei I elevii nu pot fi lăsaţi repetenţi. 

Elevii care, pe parcursul anului şcolar, au manifestat dificultăţi de învăţare, menţionate în raportul de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor faţă de învăţare, rămân în colectivele în care au învăţat şi intră, pe parcursul anului şcolar următor, într-un program de remediere/recuperare şcolară, realizat de un învăţător/institutor/profesor pentru învăţământul primar împreună cu un specialist de la centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională.

Sunt declaraţi amânaţi elevii cărora nu li se poate definitiva situaţia şcolară la una sau la mai multe discipline de studiu din următoarele motive: 

  • au absentat, motivat şi nemotivat, la cel puţin 50% din numărul de ore de curs prevăzut într-un an şcolar la disciplinele respective şi nu au numărul minim de calificative/note prevăzut de ROFUIP.
  • au fost scutiţi de frecvenţă de către directorul unităţii de învăţământ în urma unor solicitări oficiale, pentru perioada participării la festivaluri şi concursuri profesionale, cultural-artistice şi sportive, interne şi internaţionale, cantonamente şi pregătire specializată.
  • au beneficiat de bursă de studiu în străinătate, recunoscută de Ministerul Educaţiei.
  • au urmat studiile, pentru o perioadă determinată de timp, în alte ţări.
  • nu au un număr suficient de calificative necesar pentru încheierea mediei/mediilor sau nu au calificativele  anuale la disciplinele respective consemnate în catalog de către cadrul didactic din alte motive decât cele de mai sus, neimputabile personalului didactic de predare.

Încheierea situaţiei şcolare a elevilor amânaţi se face înaintea sesiunii de corigenţe, într-o perioadă stabilită de consiliul de administraţie. Elevii amânaţi care nu promovează la una sau două discipline  de studiu în sesiunea de examene de încheiere a situaţiei şcolare a elevilor amânaţi se pot prezenta la sesiunea de examene de corigenţe. Elevii declaraţi amânaţi din clasa pregătitoare, respectiv din clasa I care nu se prezintă în sesiunile de examinare sunt reînscrişi în clasa pentru care nu s-a încheiat situaţia şcolară. 

Sunt declaraţi corigenţi elevii care obţin calificativul "Insuficient" la cel mult două discipline de studiu, precum şi elevii amânaţi care nu promovează examenul de încheiere a situaţiei şcolare la cel mult două discipline de studiu.

Pentru elevii corigenţi se organizează anual o singură sesiune de examene de corigenţă, într-o perioadă stabilită de Ministerul Educaţiei. 

După încheierea sesiunii de corigenţă, elevii care nu au promovat la o singură disciplină de învăţământ  au dreptul să solicite reexaminarea. Aceasta se aprobă de către director, în cazuri justificate, o singură dată pe an şcolar.

Pentru examenul de corigenţă, elevii trebuie obligatoriu să pregătească întreaga materie prevăzută de programa şcolară pentru disciplina şi clasa respectivă. 

Examenul de corigenţă se susţine în faţa unei comisii desemnate prin decizie a directorului unităţii de învăţământ, constituită dintr-un preşedinte şi doi membri, din care unul este cadrul didactic care lucrează cu elevul respectiv.

În funcţie de decizia directorului unităţii de învăţământ, examenul de corigenţă este compus din două dintre următoarele trei probe posibile: probă orală, probă scrisă, probă practică. În majoritatea cazurilor, combinaţia utilizată este probă orală - probă scrisă, cu excepţia acelor discipline care sunt predominant bazate pe activităţi practice (cum sunt de exemplu cele incluse în aria curriculară Tehnologii).

Proba scrisă pentru elevii din învăţământul primar are o durată de 45 de minute, iar elevii pot opta pentru un subiect din două la alegere. Pentru proba orală elevii extrag la întâmplare un bilet de examinare dintre cele pregătite de comisie. Elevul poate schimba biletul de examen cel mult o dată.

Fiecare cadru didactic membru al comisiei de examinare acordă independent un calificativ pentru fiecare probă şi un calificativ final pentru examenul de corigenţă. Rezultatul final este stabilit prin consultare între cadrele didactice din comisie. Calificativul acordat la examenul de corigenţă devine calificativul anual final pentru disciplina respectivă şi se trece în catalogul clasei şi în registrul matricol. 

Conform legislaţiei în vigoare, sunt declaraţi repetenţi elevii care se află la începutul anului şcolar în una dintre următoarele situaţii:

  • elevii care au obţinut calificativul anual insuficient la mai mult de două discipline
  • elevii care au obţinut la purtare calificativul anual insuficient, indiferent de mediile obţinute la disciplinele de studiu
  • elevii corigenţi care nu se prezintă la examen sau  care nu promovează examenul la toate disciplinele la care se află în situaţie de corigenţă
  • elevii amânaţi care nu se prezintă la sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare, la cel puţin o disciplină.

Elevii repetenţi se pot înmatricula în clasa corespunzătoare în anul şcolar următor în aceeaşi şcoală sau în alta. 

În conformitate cu Legea învățământului preuniversitar (Legea 198/2023), . abandonul şcolar reprezintă încetarea frecventării învăţământului obligatoriu de către un beneficiar primar al educaţiei, demonstrată prin absenţe nemotivate care au condus la imposibilitatea finalizării a 2 ani şcolari succesivi.

Pentru persoanele care au depăşit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei în învăţământul primar, parcurgerea învățământului obligatoriu se poate parcurge în cadrul  programului „A doua şansă“. 

Consiliul profesoral aprobă raportul privind situaţia şcolară anuală prezentată de fiecare învăţător/institutor/profesor pentru învăţământ primar/profesor-diriginte, precum şi situaţia şcolară după încheierea sesiunilor de amânări, diferenţe şi corigenţe; validează/aprobă, după caz, sancţiunile disciplinare aplicate elevilor care săvârşesc abateri, potrivit prevederilor statutului elevului şi ale regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ; validează  calificativele la purtare mai mici de "bine", pentru elevii din învăţământul primar. 

Majoritatea unităţilor de învăţământ organizează în timpul vacanţei de vară perioade intensive de educaţie remedială în scopul sprijinirii pregătirii elevilor care au rămas corigenţi la una sau două discipline.

La  sfârşitul anului şcolar, fiecare unitate de învăţământ are obligaţia de a raporta situaţia statistică a elevilor - atât la inspectoratul şcolar, cât şi la filiala locală a Institutului Naţional de Statistică. Directorul unităţii de învăţământ trebuie să menţioneze în raportul său semestrial şi anual de activitate situaţia şcolară a elevilor. Situaţiile statistice sunt centralizate de Institutul Naţional de Statistică şi de Ministerul Educaţiei şi devin parte din Anuarul Statistic şi din raportul anual de evaluare al Ministerul Educaţiei. 

Certificare

Pentru învăţământul primar nu există un examen de absolvire sau o certificare formală, absolvenţii învăţământului primar fiind promovaţi direct în gimnaziu.

În anumite situaţii (abandon şcolar, continuarea studiilor în străinătate etc.) unitatea de învăţământ poate elibera la cerere o foaie matricolă pentru fiecare an promovat, menţionând disciplinele studiate şi calificativele finale obţinute.