Cadrul legislativ general pentru organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar, inclusiv a celui primar, este asigurat de Legea Învățământului Preuniversitar (Legea 198/2023).

Conform Legii Învățământului Preuniversitar (Legea 198/2023), învăţământul primar cuprinde 

• clasa pregătitoare
• clasele I-IV.

Cadrul organizatoric specific pentru întreaga activitate a unităţilor de învăţământ preuniversitar este stabilit prin  Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar, aprobat prin OMEC 4183/2022.

Reţeaua şcolară cuprinde totalitatea unităţilor de învăţământ autorizate să funcţioneze provizoriu, precum şi a unităţilor de învăţământ acreditate.

Persoanele juridice și fizice pot înființa, conform legii, unități de învățământ primar. Unitățile de învățământ preuniversitar, indiferent de tip, nivel, formă, filieră și profil sunt supuse acreditării și evaluării periodice, conform legii.

Unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat care şcolarizează nivelurile de învăţământ preşcolar şi primar, cu excepţia unităţilor de învăţământ vocaţional, cu alternative educaţionale, respectiv unităţilor de învăţământ special sau unităţilor de învăţământ cu limba de predare în limbile minorităţilor naţionale unice la nivel de unitate administrativ-teritorială le este arondată anual, prin decizie aISJ/ISMB, o circumscripţie formată din totalitatea străzilor din zona limitrofă acestora, în vederea înscrierii copiilor în învăţământul preşcolar şi primar. 

Învăţământul primar de stat funcţionează în unităţi şcolare  de sine stătătoare sau în şcoli cu clasele CP- a VIII-a sau CP-a XII-a.

În mediul urban, învăţământul primar se organizează preponderent în poate fi de asemenea organizat în unităţi de învăţământ cu clasele I-XII/XIII.

În mediul rural sunt organizate şcoli de învăţământ primar  de sine stătătoare în special în satele în care numărul de copii este prea mic pentru a organiza de asemenea şi învăţământ gimnazial.

Persoanele aparținând minorităților naționale au dreptul să studieze și să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile, tipurile și formele de învățământ preuniversitar, în condițiile legii. În funcție de necesitățile locale se organizează, la cererea părinților sau tutorilor legali și în condițiile legii, grupe, clase sau unități de învățământ preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale.

La toate formele de învățământ în limba română, în limbile minorităților naționale sau în limbi de circulație internațională, se poate înscrie și pregăti orice cetățean român sau cetățean din țările Uniunii Europene și Confederația Elvețiană, indiferent de limba sa maternă și de limba în care a studiat anterior.

Conform prevederilor Legii Învățământului Preuniversitar (Legea 198/2023), în clasa pregătitoare sunt înscrişi copiii care au urmat învăţământul preşcolar şi împlinesc vârsta de 6 ani până la 31 august în anul în care se face înscrierea.

La cererea scrisă a părinţilor/reprezentantului legal, pot fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copiii care au urmat învăţământul preşcolar şi care împlinesc vârsta de 6 ani după data de 31 august şi până la sfârşitul anului calendaristic în care se face înscrierea, dacă dezvoltarea lor este corespunzătoare, aspect certificat de recomandarea cadrului didactic de la nivel preşcolar, de către centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, denumite în continuare CJRAE/CMBRAE, sau de către o structură de la nivelul unei/unor unităţi de învăţământ desemnate în acest sens de către DJIP/DMBIP.

La solicitarea scrisă a părinţilor/reprezentanţilor legali pot fi înscrişi în învăţământul de masă în clasa pregătitoare şi copiii cu CES cu vârste cuprinse între 6 şi 8 ani până la data de 31 august a anului în care se face înscrierea.

La cererea scrisă a părinţilor/reprezentantului legal, în cazuri justificate, înscrierea în clasa pregătitoare a copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani până la data de 31 august a anului în care se face înscrierea poate fi amânată cu maximum un an.

Unităţile de învăţământ în cadrul cărora funcţionează clase din învăţământul obligatoriu şcolarizează în învăţământul primar, cu prioritate, în limita planului de şcolarizare aprobat, elevii care au domiciliul în circumscripţia şcolară a unităţii de învăţământ respective. 

Inscrierea se face în urma unei solicitări scrise din partea părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal.

Părintele, tutorele sau susţinătorul legal are dreptul de a solicita şcolarizarea copilului la o altă unitate de învăţământ decât cea la care domiciliul său este arondat. Înscrierea se face în urma unei solicitări scrise din partea părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal şi se aprobă de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ la care se solicită înscrierea, în limita planului de şcolarizare aprobat, după asigurarea şcolarizării elevilor din circumscripţia şcolară a unităţii de învăţământ respective.

La înscrierea antepreşcolarului, a preşcolarului sau a elevului într-o unitate de învăţământ, directorul unităţii de învăţământ semnează contractul educaţional cu beneficiarii secundari ai învăţământului preuniversitar.

Contractul prevede drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor, garantând drepturile beneficiarilor primari şi secundari, în conformitate cu prevederile contractului educaţional-tip, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei. Acesta este particularizat la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ prin decizia consiliului de administraţie, după consultarea Consiliului de părinţi al unităţii de învăţământ.

Pentru activitatea sportivă şi artistică de performanţă, se pot organiza clase/unităţi de învăţământ preuniversitar de stat cu program sportiv sau de artă, integrat şi/sau suplimentar. Aceste unităţi de învăţământ funcţionează pe baza unui curriculum specific care asigură atât atingerea finalităţilor învăţământului primar, cât şi program intensiv de tip sportiv sau de artă. Admiterea elevilor în aceste unităţi de învăţământ este condiţionată de trecerea unor teste de aptitudini conform specificului programului oferit. Numărul de ore pe săptămână pentru aceste tipuri de programe este mai mare decât numărul de ore pe săptămână pentru programul normal.

Educaţia incluzivă vizează totalitatea beneficiarilor primari cu caracteristici, interese, abilităţi şi nevoi de învăţare unice, cu o atenţie specială în ceea ce priveşte copiii expuşi riscului de marginalizare, excludere sau de a avea rezultate şcolare scăzute.

Pentru fiecare copil/elev cu CES integrat în învăţământul de masă, efectivele maxime ale grupelor/claselor se diminuează cu 3 antepreşcolari/preşcolari/elevi.

Educaţia specială se asigură începând cu nivelul antepreşcolar până inclusiv la nivelul postliceal, diferenţiat, în funcţie de cerinţele educaţionale speciale ale acestora.

Numărul de copii/ elevi pe clasă/ grupă în învățământul special variază în funcție de tipul de deficiență. 

Conform Legii Învățământului Preuniversitar (Legea 198/2023), învăţământul primar cuprinde clasa pregătitoare și clasele I-IV și este organizat pentru elevi în vârstă de 6-11 ani.

O clasă la orice nivel în învăţământul primar, lucrează cu un singur cadru didactic, profesor pentru învățământ primar şi cuprinde, în medie, 16 elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 22.

În situaţii excepţionale, formaţiunile de studiu pot funcţiona sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea ministrului educaţiei. Efectivul maxim nu poate fi depăşit cu mai mult de 2 beneficiari primari.

Ministerul Educaţiei  poate aproba organizarea de programe educaționale de tip „A doua șansă”, în vederea promovării învățământului primar pentru persoanele care depășesc cu 3 ani vârsta corespunzătoare clasei și care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de învățământ.

Anul şcolar începe la 1 septembrie şi se încheie la 31 august din anul calendaristic următor.

Structura anului şcolar, respectiv perioadele de desfăşurare a cursurilor, a vacanţelor şi a sesiunilor de examene naţionale se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei.  Pentru învăţământul primar, ca şi în cazul învăţământului preşcolar, anul şcolar în România cuprinde cursuri,  vacanţe  școlare periodice şi o vacanţă de vară. 

În situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile climaterice locale speciale şi de specificul şcolii, inspectoratele şcolare pot aproba, cu avizul Ministerului Educaţiei, la cererea conducerii unităţilor de învăţământ, modificări ale structurii anului şcolar.

Structura anului școlar cuprinde două programe: ”Săptămâna verde” și ”Săptămâna altfel”.

Programele  „Săptămâna verde” și ”Școala altfel” au o durată de câte 5 zile consecutive lucrătoare fiecare în timpul anului şcolar și se desfășoară în baza unei planificări, la decizia fiecărei unităţi de învăţământ.

În cadrul Programului „Săptămâna verde” se realizează activităţi educaționale care contribuie la prevenirea schimbărilor climatice şi la protejarea mediului. Programul contribuie la dezvoltarea competențelor antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor de investigare inter-şi transdisciplinară a realităţii înconjurătoare şi formarea unor comportamente responsabile faţă de mediul înconjurător.

Programul ”Școala altfel” este un program național al cărui scop este să contribuie la dezvoltarea competenței de învățare și a abilităților socio-emoționale în rândul copiilor preșcolari/elevilor.

Programul școlar se derulează pe durata a 5 zile. La nivelul şcolii, aplicarea planurilor-cadru se realizează prin intermediul schemelor orare. Schema orară include disciplinele de trunchi comun cu alocările orare corespunzătoare la care se adaugă disciplina/ disciplinele  din curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDOS).

Directorul unității de învățământ coordonează comisia de întocmire a orarului cursurilor unităţii de învăţământ şi îl propune spre aprobare consiliului de administraţie.

Învăţământul primar funcţionează, de regulă, în programul de dimineaţă. Pentru unităţile de învăţământ care funcţionează în cel puţin două schimburi, programul este stabilit de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ.

Cursurile pentru elevii din clasa pregătitoare şi din clasele I şi a II-a nu vor începe înainte de ora 8.00 şi nu se vor termina mai târziu de ora 14.00. (5)În învăţământul primar, ora de curs este de 45 de minute, cu o pauză de 15 minute după fiecare oră şi o pauză de 20 de minute după cea de-a doua oră de curs. La clasa pregătitoare şi la clasa I, activităţile de predare-învăţare-evaluare acoperă 30-35 de minute, restul de timp fiind destinat activităţilor liber alese, recreative.

În situaţiile în care clasele din învăţământul primar funcţionează împreună cu alte clase din nivelurile superioare de învăţământ, ora de curs este de 50 de minute, iar în ultimele cinci minute se organizează activităţi de tip recreativ.

Conform Legii Învățământului Preuniversitar (Legea 198/2023), în unităţile de învăţământ preuniversitar se poate derula programul "Şcoala după şcoală", care are caracter complementar în raport cu programul şcolar şi cuprinde activităţi educative pentru consolidarea, remedierea sau aprofundarea competenţelor dobândite de elevi în cadrul programului şcolar, precum şi alte activităţi pentru susţinerea dreptului la educaţie, inclusiv de tip recreativ sau de timp liber.

Programul se organizează de către unitatea de învăţământ preuniversitar în parteneriat cu autorităţile publice locale, CJRAE/CMBRAE, alte unităţi de învăţământ, biblioteci locale/judeţene, asociaţii de părinţi, culte religioase recunoscute în România sau cu voluntari sau organizaţii neguvernamentale cu obiect de activitate în domeniul educaţiei ori conexe.

Hotărârea de derulare a programului "Şcoala după şcoală" se adoptă de unitatea de învăţământ preuniversitar, prin hotărârea consiliului de administraţie, pe baza unei analize de nevoi.

Programele „Școala după școală” se organizează în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației. Statul poate finanța din bugetul de stat  programul „Școala după școală” pentru copiii și elevii din grupurile dezavantajate, potrivit legii.

Finanţarea programului "Şcoala după şcoală" poate fi făcută inclusiv prin fonduri externe nerambursabile ori din bugetele autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale sau de către universităţi, în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile.