Românii au trăit separaţi în trei regiuni istorice: Ţara Românească (Valahia), Moldova şi Transilvania. Procesul de unificare a românilor din cele trei regiuni istorice a condus la formarea Statului Român. În 24 Ianuarie 1859, Ţara Românească şi Moldova s-au unit, formând Statul Naţional Român Modern, la acea vreme cu denumirea de Principatele Unite Moldova și Țara Românească.
Procesul de unificare s-a sfârşit după primul Război Mondial, prin unificarea Transilvaniei cu patria-mamă la data de 1 Decembrie 1918 - data formării Statului Unitar Naţional Român.
Prima Constituţie a fost promulgată în 1866 și statuează, în Articolul 1, ca denumire a statului „România”, până în 1947. Constituția din 1866 a fostmodificată succesiv în 1923 şi 1938. Până la cel de-al doilea Război Mondial, România a fost o Monarhie Constituţională cu o economie de piaţă şi importante relaţii politice şi economice cu numeroase state europene. În 1940, datorită contextului istoric, Constituţia din 1938 a fost suspendată şi a fost stabilită dictatura militară până în 1945.
După cel de-al doilea Război Mondial, sub presiunea militară a fostei Uniuni Sovietice, Monarhia a fost abolită şi din data de 30 decembrie 1947 România a devenit o Republică cu regim comunist. O nouă Constituţie a fost promulgată în 1948, aceasta fiind modificată ulterior în 1952 şi în 1965. Societatea şi economia au fost forţate să se schimbe conform modelelor importate. Proprietatea de stat unilaterală, planificarea centralizată rigidă şi piaţa controlată de stat au condus la o economie dezechilibrată şi ineficientă, cu repercusiuni majore asupra bunăstării sociale. Exercitarea drepturilor civile de bază, a fost interzisă majorităţii populaţiei.
Efectele dezastrului economic şi social s-au intensificat spre sfârşitul anilor 80, conducând în Decembrie 1989 la un protest deschis al populaţiei. Protestul s-a transformat într-o Revoluţie Populară, care a avut ca efect răsturnarea regimului comunist şi proclamarea democraţiei în data de 22 Decembrie 1989.
Începând cu 1990, eforturile tranziţiei României spre democraţie au implicat schimbări în două domenii: în viaţa politică - trecerea de la totalitarism la o guvernare democratică; în economie - trecerea de la o economie planificată, la o economie de piaţă, bazată pe competiţie.
O nouă Constituţie a fost adoptată prin referendum la data de 8 decembrie 1991, creând un nou cadru legislativ pentru pluralism politic şi iniţiativă privată. Ca urmare a dezvoltărilor politice, sociale şi economice remarcate după 1991 şi a perspectivelor aderării la Uniunea Europeană, Constituţia a fost amendată pe baza unui referendum, în octombrie 2003.
O prima etapă de tranziţie către democratizarea societăţii a impus reînfiinţarea partidelor politice istorice, respectiv a celor mai importante partide politice existente înaintea instaurării regimului comunist. În această perioadă, s-au înfiinţat circa 200 de partide politice, cu diverse orientări.
După primele alegeri libere, organizate în 1992, scena politică românească a început să se clarifice. O caracteristică specifică scenei politice din România o reprezintă prezenţa partidelor politice organizate pe criterii etnice, cum sunt Uniunea Democrată a Maghiarilor din România - UDMR, sau Forumul Democrat al Germanilor din România - FDGR. Mai mult chiar, indiferent de rezultatul alegerilor, prezenţa reprezentanţilor minorităţilor etnice în Parlament este garantată prin Constituţie.
În ceea ce priveşte economia, cel mai important obiectiv strategic al procesului de reformă îl constituie reforma structurală - prin reducerea rolului statului şi stimularea iniţiative particulare. Noile mecanisme financiare au început să stimuleze creşterea economică.
Aderarea la Uniunea Europeană a fost susţinută de majoritatea populaţiei, devenind o prioritate naţională. Negocierile de aderare ale României la Uniunea Europeană au fost deschise în februarie 2000 şi de la acea dată au fost înregistrate progrese constante în îndeplinirea criteriilor pentru a deveni stat membru, 1 ianuarie 2007 fiind data aderării României la Uniunea Europeană.