Acest capitol oferă o prezentare tematică și cronologică a reformelor la nivel național și a evoluțiilor politice în domeniul educației, începând cu anul 2021.
Introducerea capitolului descrie strategia generală de educație și obiectivele cheie în întregul sistem de învățământ. De asemenea, se analizează modul în care este organizat procesul de reformă a educației și cine sunt actorii principali în procesul decizional.
Secțiunea privind reformele în curs și evoluțiile politicilor grupează reformele în următoarele domenii tematice largi, care corespund în mare măsură nivelurilor de educație:
- Educație timpurie
- Educație școlară
- Educație și formare profesională; educația adulților
- Învățământ superior
- Abilități transversale și angajabilitate.
În interiorul fiecărei arii tematice, reformele sunt organizate cronologic. Cele mai recente reforme sunt descrise mai întâi.
Ansamblul strategiilor naționale din domeniul educației și obiectivele cheie
Cadru de politică strategic pentru sistemul de educație și formare, la toate nivelurile
În perioada 2014-2020, Ministerul Educației a avut în responsabilitate îndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante tematice 10.1, 10.2, 10.3, 10.4 referitoare la existența cadrului strategic de politică pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii, învățământ superior, învățarea pe tot parcursul vieții, precum și pentru creșterea calității și eficienței sistemelor de educație și formare profesională.
Pentru perioada 2021-2027, Ministerul Educației este responsabil pentru îndeplinirea condiţiei privind existența unui Cadru de politică strategic pentru sistemul de educație și formare, la toate nivelurile, aferent Obiectivului de politică 4: „O Europă mai socială prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale”. Această condiţie prealabilă acoperă atât investiţiile FSE, cât și FEDR care contribuie la îmbunătățirea calității, eficacității și relevanței pe piața muncii a sistemelor de educație și formare, asigurarea de oportunități flexibile de perfecționare și recalificare pentru toți și îmbunătățirea accesului la servicii de calitate și incluzive în educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii.
Cadrul strategic national pentru politici educationale 2021-2027 este reprezentat de:
- proiectul Administraţiei Prezidenţiale, Romania Educată.
- Strategia Națională de Apărare a Țării 2021-2024.
- Programul de Guvernare 2021-2024.
- Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 (SNDDR 2030).
Proiectul administraţiei prezidenţiale Romania educată (asumat de către Guvernul României la data de 14.07.2021) și Programul de Guvernare 2021-2024 stabilesc direcțiile prioritare în domeniul educației și formării profesionale pentru perioada următoare.
Principalele orientări strategice în domeniu sunt convergente cu documente europene programatice:
- Pactul Verde European.
- Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.
- Planul European de Redresare și Reziliență.
- Pilonul European al Drepturilor Sociale.
- Rezoluția Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației (2021-2030).
- Planul european de relansare economică (Recovery Plan).
Obiectivul general
Optimizarea și creșterea calității serviciilor oferite de administrația publică din domeniul educației, prin crearea unui cadru normativ predictibil și stabil și prin dezvoltarea unei politici publice bazată pe orientările strategice în învățământul preuniversitar și universitar la orizontul 2030.
România educată
Situația curentă
În implementare
Durata
2021-2030
Instituție responsabilă
Memorandum privind implementarea Proiectul România Educată a fost adoptat de catre Guvernul Romaniei la data de 14-07-2021.
Conţinut acţiune
Cel mai amplu și comprehensiv proiect de reformă a educației din România, Proiectul România Educată, inițiat și dezvoltat de Administrația Prezidențială, reprezintă Proiectul de țară care își propune să devină reperul asumat, de care România are nevoie, pentru a îmbunătăți și moderniza învățământul românesc.
Proiectul România Educată a fost inclus ca angajament în Strategia Națională de Apărare a Țării, aprobată prin H.P. nr. 22/2020, în care se arată că sistemele de educație se află într-un proces profund de schimbare sub impactul evoluțiilor demografice, dar și al noilor tehnologii, iar dezvoltarea competențelor tinerei generații şi a adulților care participă la diverse activități de recalificare va fi cheia viitorului.
Scop
Proiectul România Educată și-a propus să fie o viziune de țară în domeniul educației. Raportul armonizează, într-un singur document, un set coerent de obiective și de ținte ambițioase pentru educație, la orizontul anului 2030, oferind soluții pentru îmbunătățirea sistemului de educație în domenii cheie.
Etape
Prima etapă (2016-2017) a debutat cu un chestionar on-line cu peste 8000 de răspunsuri. Au urmat opt conferințe regionale tematice cu peste 1000 de participanți și multiple evenimente de consultare implementate de către terți.
A doua etapă (2017-2018) a presupus organizarea a șapte grupuri de lucru, cu experți din societatea civilă și din administrație, pe temele prioritare: cariera didactică; echitatea; profesionalizarea managementului educațional; învățământul profesional și tehnic; învățământul superior; educația timpurie; evaluarea elevilor și a studenților. Simultan, au avut loc evenimente de consultare implementate de către terți.
În cea de-a treia etapă (2018 -2020), au fost lansate rezultatele preliminare în dezbatere publică. Simultan, Administrația Prezidențială a coordonat un proiect finanțat prin Programul Uniunii Europene de Sprijin pentru Reformele Structurale (SRSS), în cadrul căruia au fost elaborate, în cooperare cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), patru documente de politici publice (policy briefs) pe următoarele teme: (1) carieră didactică, (2) management educațional, (3) echitate, (4) educație timpurie. Tot în această etapă, operaționalizarea Proiectului a fost inclusă ca angajament în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024.
Etapa a patra(2021) a presupus integrarea feedback-ului primit și actualizarea raportului cu evoluțiile recente, inclusiv cu lecțiile învățate în contextul pandemiei de COVID-19. Totodată, o parte dintre prevederile Proiectului au fost incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Etapa a cincea (din 2023):operaționalizarea prin implementarea noilor legi ale educației, Legea Învățământului Preuniversitar și Legea Învățământului Superior, aprobate în luna iulie 2023.
Valorile promovate de sistemul de educație
- Echitatea - reucarea decalajelor din sistem și asigurarea șansei la o educație de calitate pentru copiii și tinerii din toate mediile.
- Excelenţa – susținerea și motivarea excelenței în cadrul procesului educațional.Integritatea – asigurarea de repere valorice și promovarea eticii în educație, dar și în viața de după absolvire.
- Starea de bine – dezvoltarea holistică a triunghiului minte-corp-suflet, cu ajutorul consilierii și al măsurilor de sprijin.
- Profesionalismul – menținerea de standarde ridicate în formarea cadrelor didactice și, implicit, în educația oferită elevilor și studenților.
- Respectul – însușirea respectului pentru alte persoane, instituții, mediu și societate, ca parte a formării.Flexibilitatea – asigurarea unui parcurs educațional individualizat pentru fiecare elev.
- Diversitatea – garantarea respectului pentru diversitate și a unui mediu tolerant în procesul educațional.
- Transparenta – utilizarea de mecanisme transparente de evaluare și menținerea unei comunicări deschise și oneste în procesul educațional.
- Colaborarea – dezvoltarea parteneriatului școală-societate și menținerea unui climat constructiv în interiorul sistemului de educație.
Domeniile prioritare de acțiune
În cadrul Proiectului România Educată sunt incluse o serie de domenii prioritare, cu obiective și măsuri specifice. Aceste domenii sunt:
- Cariera didactică: dezvoltarea unui profil de competențe, reforma formării inițiale, creșterea calității și a flexibilității.
- Management şi guvernantă: îmbunătățirea procesului de elaborare a politicilor publice, adaptarea guvernanței locale la capacitatea autorităților publice locale, profesionalizarea managerilor.
- Finanţarea sistemului de învățământ preuniversitar: adaptarea finanțării la nevoile reale, reforma finanțării în educația timpurie, creșterea absorbției fondurilor UE și creșterea nivelului finanțării.Infrastructura sistemului de educație: revizuirea standardelor pentru infrastructură și dotări, adaptarea rețelei școlare la evoluțiile demografice, dezvoltarea infrastructurii Învățământului Profesional și Tehnic în jurul unor poli de dezvoltare, școli verzi.
- Curriculum si evaluare centrate pe competențe (centrate pe rezultate). Presupune: proiectare curriculară centrată pe competențe; creșterea flexibilității curriculare; monitorizarea și evaluarea curriculumului; fundamentarea de competențe transversale legate de educația pentru sănătate, pentru sustenabilitate, pentru democrație/societate, inclusiv din sfera educației financiare și juridice. Evaluarea elevilor/studenților va fi centrată pe competențe, dezvoltarea de standarde și descriptori, creșterea rolului evaluării în formarea cadrelor didactice, digitalizarea evaluării, asigurarea de feedback etc.
- Educaţie incluzivă de calitate pentru toți copiii: creșterea accesului la educație a celor proveniți din medii dezavantajate, reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii, programe de reintegrare școlară, pedagogie incluzivă, politici pro-echitate, servicii de consiliere.
- Alfabetizarea funcţională: prioritizarea alfabetizării funcționale în cadrul procesului educațional, curriculum bazat pe competențe care facilitează alfabetizarea funcțională. Îmbunătățirea rezultatelor PISA, TIMSS. O atenție specială se va acorda și alfabetizării media, alfabetizării digitale și științifice a elevilor.
- Promovarea educatiei STEAM (science, technology, engineering, arts and mathematics): încurajarea participării elevilor la activități din zona STEAM, pregătirea cadrelor didactice pentru predarea de conținuturi STEAM, asigurarea dotărilor necesare pentru predarea materiilor STEAM, parteneriate externe relevante.
- Digitalizare: dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor și profesorilor, dezvoltarea unui ecosistem digital de educație, programe și educație pentru siguranța datelor și siguranță cibernetică.
- Rezilientă: mecanisme de adaptare rapidă la situații de criză, creșterea calității serviciilor școlare în zone dezavantajate, dezvoltarea de abilități privind reziliența/stima de sine între elevi și studenți, pregătirea elevilor pentru schimbări sociale și economice, combaterea bullying-ului.
Surse de finantare
Complementar alocărilor de la bugetul de stat, principală sursă de finanțare pe care autoritățile publice, respectiv principalii actori din domeniul educației o au la dispoziție pentru următoarea perioadă, este Cadrul Financiar Multianual, atât prin Politica de Coeziune, cât și prin Next Generation EU, instrument care include Planul Național de Redresare și Reziliență. Capitolul dedicat finanțării educației din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență se numește România Educată, iar bugetul alocat educației este unul consistent.
Menținerea unei alocări dedicate educației, echilibrată în raport cu țintele și cu obiectivele din cadrul prezentului raport, în negocierea programelor operaționale aferente perioadei 2021-2027 este esențială la nivelul următoarelor programe operaționale: Programul Operațional Educație și Ocupare, Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare, Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială, cât și în cadrul celor opt Programe Operaționale Regionale.
Noi legi ale educației
În urma finalizării Raportului România Educată Ministerul Educatiei a elaborat două legi ale educației, și anume Legea Învățământului Preuniversitar și Legea Învățământului Superior care după un larg proces de consultare au fost promulgate în luna iulie 2023, de către Președintele României și care au intrat în aplicare începând cu anul școlar/ academic 2023/2024.
Cele două legi propun soluții coerente, în acord cu cerințele beneficiarilor educației, asigurând o reglementare unitară și sistematică a domeniului, pentru rezolvarea problemelor și provocărilor identificate, inclusiv în rapoartele de țară și Recomandări Specifice de Țară (RST), la nivelul sistemului național de educație și formare.
Prezentele legi ale educației vin în întâmpinarea RST prin măsuri care vor asigura îmbunătățirea calității educației, asigurarea accesului egal la educație, în special al grupurilor și categoriilor vulnerabile de beneficiari, precum și dezvoltarea, evaluarea și recunoașterea competențelor cheie și profesionale necesare pe piața muncii.
În elaborarea legilor, au fost avute în vedere mai multe principii, printre care coerența, predictibilitatea, performanța și echitatea.
Reformele promovate asigură pentru toți copiii, indiferent de mediul din care provin sau de particularitățile pe care le au, accesul la educație, astfel încât elevii să simtă că școala este mediul care îi ajută să se dezvolte și unde se sunt încurajați.
În acest context, un rol important îl vor avea programele ce vor fi dezvoltate/ continuate de noile legi ale educației.
Astfel, pentru învățământul preuniversitar sunt prevăzute programe de tipul:
- A doua şansă
- Şcoala după şcoală
- Învăţare Remedială
- Școala din spital
- Programul Național Integrat de Reducere a Abandonului Școlar
- Programul Național „Masă Sănătoasă”
- Programul Național „O carte pentru fiecare”
- Programul Național „Vouchere culturale pentru elevi”
- Planul Național pentru Siguranța în Învățământul Preuniversitar
- Înființarea “Cardului Național de Elev”.
Pentru învățământul superior, noua lege promovează promovează programe care vizează:
- reducerea abandonului universitar
- servicii și activități de consilierea și orientarea carierei pe tot parcursul vieții
- sprijinirea învățării științelor exacte, a ingineriei și matematicii
- internaționalizarea universitară
- acordarea de burse de excelență și respectiv pentru studenții români de pretutindeni.
Legislația subsecventă (în toate formele ei (începând cu forma propusă spre consultare, până la forma finală, aprobată prin ordine de ministru, hotărâri de guvern etc.)), ce derivă din aplicarea pachetului de legi ale educației România Educată poate să fie consultată pe pagina oficiala a Ministerului Educației.
Programul Național de Reformă 2023
Situația curentă
aprobat, mai 2023
Instituție responsabilă
Guvernul României
Conţinut acţiune
Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de coordonator național al Semestrului European, a finalizat procesul de elaborare a Programului Național de Reformă (PNR) 2023, aprobat prin memorandum de Guvernul României.
PNR 2023 este structurat pentru a urmări cei șase piloni ai domeniului de aplicare a Mecanismului UE de Redresare și Reziliență, propunând totodată intervenții complementare și suplimentare celor din PNRR și oferă o viziune de ansamblu asupra măsurilor implementate sau preconizate a fi adoptate pe termen scurt și mediu de România în domeniile analizate în cadrul Semestrului European (politica fiscal-bugetară, tranziția verde, transformarea digitală, mediul de afaceri și competitivitatea economică, piața muncii, incluziunea socială și combaterea sărăciei, sănătatea, capacitatea administrativă, educația și competențele).
Capitolul 3.7. Educație și competențe, elaborat de Ministerul Educației, include măsurile realizate sau preconizate care răspund la provocările identificate în cadrul Semestrului European, în special prin Recomandările Specifice de Țară (RST - 2019/2022) dar și prin Rapoartele de țară pentru România.
Programul Național pentru Redresare și Reziliență. Ministerul Educației – Componenta C.15
Programul Național pentru Redresare și Reziliență, aprobat în noiembrie 2021, corelat cu Proiectul România Educată, cuprinde 6 reforme și 18 investiții importante pentru dezvoltarea învățământului românesc.
Cele 6 subcomponente (6 Reforme și 18 Investiții) au ca obiectiv general creșterea capacității de reziliență a sistemului educațional prin modernizarea infrastructurii educaționale și a dotării aferente, în corelare cu nevoile prezente și viitoare ale pieței forței de muncă, în vederea asigurării participării la un proces educațional de calitate, modern și incluziv.
Strategia Națională privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030
Situația curentă
aprobata
Durata
ianuarie 2023 - decembrie 2030
Instituții responsabile
Ministerul Educației în colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Conţinut acţiune
În corelare cu prioritățile europene privind protecția mediului și limitarea schimbărilor climatice, cu angajamentele specifice ale României, prezenta strategie a fost aprobată prin Hotărâre de Guvern.
Strategia va fi transpusă în programele şcolare începând cu anul şcolar 2023-2024.
Direcții de acțiune
Documentul stabilește acțiuni clare pentru creșterea gradului de educație și de conștientizare, în rândul copiilor și tinerilor, privind dezvoltarea sustenabilă și responsabilizarea față de mediu, prin dezvoltarea unui program de educaţie pentru climă la nivel naţional.
Obiectivele și măsurile prevăzute vizează mai multe paliere:
- (i) educație formală și non-formală
- (ii) resurse umane, inclusiv formarea cadrelor didactice
- (iii) investiții
- (iv) resurse deschise
- (v) parteneriate.
prin patru direcții de acțiune:
- Implementarea unui Program educațional pentru climă și mediu.
- Soluții pentru resursele educaționale.
- Infrastructură pentru școli sustenabile.
- Resursă umană implicată în educația privind schimbările climatice și mediul.
Viziunea strategiei
Strategia propune o serie de soluții pentru a crește gradul de educație și conștientizare privind mediul și schimbările climatice în rândul elevilor.
Strategia include obiective și măsuri implementabile în următorii ani, dar și într-un orizont de implementare mai lung, până în 2030. Obiectivele și măsurile sunt pe mai multe paliere: educație formală și nonformală; resursă umană, inclusiv formarea cadrelor didactice; investiții; resurse deschise; parteneriate etc.
Educația privind schimbările climatice și mediul are rolul de a contribui la modelarea comportamentelor individuale, de grup și de sistem care duc la degradarea naturii și a mediului înconjurător și de a împuternici oamenii să contribuie la rezolvarea de probleme și la schimbări sistemice. În plus, scopul educației privind schimbările climatice și mediul este de a contribui la atingerea obiectivelor de sustenabilitate pe termen lung, de a sprijini actorii relevanți, inclusiv autoritățile publice centrale și locale, în lupta cu efectele grave ale poluării, degradării mediului și schimbărilor climatice și de a crește capacitatea lor de intervenție.
Această educație vizează, așadar, orientarea către schimbare și către acțiune, ținând cont de următoarele dimensiuni:
- Cultura complexității
- Capacitatea de acțiune
- Co-responsabilitatea față de mediu.
Strategia Națională de Educație Financiară (SNEF), 2030
Situația curentă
Definitivată, în curs de aprobare..
Instituții responsabile
Prezenta Strategie Națională de Educație Financiară este elaborată de instituțiile semnatare ale protocolului semnat în 2018, respectiv Ministerul Educației, Ministerul Finanțelor, Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Asociația Română a Băncilor, cu implicarea stakeholderilor public – privați, ca urmare a procedurii de consultare publică.
Durata
Orizontul de implementare a SNEF este 2030. Având în vedere necesitatea unui larg proces de consultare a factorilor interesați înainte de aprobarea strategiei, este posibil ca primele măsuri din strategie să fie implementate începând cu finalul anul 2023.
Scop
Prezenta Strategie națională de educație financiară are ca scop stabilirea obiectivelor specifice si a direcțiilor de acțiune cu orizont 2030, în vederea îmbunătățirii nivelului de educație financiară în rândul elevilor, studenților, adulților și operatorilor economici din România. SNEF va contribui, pe termen mediu și lung, la creșterea bunăstării economice a consumatorilor de produse financiar bancare din România, prin:
- imbunătățirea cunoștințelor financiare ale grupurilor identificate în cadrul acestei strategii
- conștientizarea drepturilor și obligațiilor cetățenilor în materie de produse și servicii financiare
- creșterea rezilienței financiare
- consolidarea disciplinei financiare în rândul populației
- conștientizarea importanței unui comportament fiscal corect și responsabil atât în rândul adulților, cât și în rândul viitorilor contribuabili
- corelarea măsurilor cuprinse în Strategie cu măsurile de protecție a consumatorilor de produse și servicii financiare.
Obiective
Obiective generale:
- Creșterea gradului de educație financiară prin formarea de competențe în domeniul educației financiare, în rândul copiilor și adolescenților și pregătirea lor pentru a deveni consumatori informați de produse, instrumente și servicii financiare.
- Îmbunătățirea cunoștințelor și a abilităților populației adulte de a planifica finanțele proprii, de a economisi pentru viitor și de a fi consumatori informați de servicii, produse și instrumente financiare.
- Creșterea accesului operatorilor economici la soluții financiare în scopul întăririi disciplinei financiare a acestora.
Obiectivele specifice sunt definite la nivel de fiecare grup de populație țintă: (i) copii și tineri până în 25 de ani; (ii) populația adultă activă; (iii) operatorii economici.
Strategia națională pentru susținerea părinților
Pentru prima dată, o lege a educației, respectiv Legea Învățământului Preuniversitar, nr. 198/2023, stipulează că: Statul sprijină părinții sau reprezentantul legal în vederea exercitării responsabilităților privind creșterea, îngrijirea, dezvoltarea și educarea copiilor. În acest scop, în unitățile de învățământ se organizează cursuri de educație parentală pentru formarea și dezvoltarea abilităților parentale pentru părinți și reprezentanți legali ai beneficiarilor primari sau viitori părinți.[...] Potrivit legii, Ministerul Educației elaborează strategia națională pentru educație parentală, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii.
Situația curentă
În curs de finalizare (în proces de consultate cu partenerii).
Instituții responsabile
Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
Viziune
Viziunea asupra educației parentale din România, subsecventă dezideratelor Proiectului Președintelui României România Educată, propune ca aceasta să contribuie semnificativ, prin măsuri specifice de educație și sprijin parental, în perspectiva țintelor de țară pentru anul 2030, la construcția unei societăți moderne în care regăsim părinți împliniți, copii fericiți și comunități solidare.
Obiectivul general
Obiectivul general al Strategiei este informarea, formarea, consilierea, asistența și valorizarea părinților în a oferi cel mai bun sprijin pentru îngrijirea, protecția, nutriția, sănătatea și educația copiilor lor.
Obiectivele specifice ale prezentei Strategii sunt subsecvente obiectivului general, după cum urmează:
- OS 1: Dezvoltarea unei abordări teoretice unitare și elaborarea cadrului legislativ - normativ privind informarea, consilierea, formarea, asistența și sprijinul părinților.
- OS 2: Constituirea şi asigurarea funcționalității unui sistem național flexibil, coerent, descentralizat și integrat de educație parentală.
- OS 3: Îmbunătățirea competențelor profesioniștilor/ specialiștilor care asigură informarea, formarea, consilierea, asistența și sprijinul părinților.
- OS 4: Dezvoltarea serviciilor/ programelor de educație parentală de calitate, accesibile, incluzive, multidisciplinare și intersectoriale.
Strategia Națională pentru Educația Continuă a Adulților, 2024 - 2030.
Strategia continuă inițiativele determinate de Strategia Națională de Învățare pe Tot Parcursul Vieții (2015 - 2020) și completează, în acord cu responsabilitățile trasate de legislația în vigoare, demersurile Ministerului Muncii și Solidarității Sociale din domeniul învățării pe tot parcursul vieții în domeniu – respectiv Strategia Națională de Formare Profesională a Adulților aprobată în decembrie 2023, astfel încât România să progreseze în demersurile de atingere a țintelor propuse privind participarea adulților la forme de învățare pe tot parcursul vieții.
În art. 180 (6) din Legea învățământului superior nr. 199 /2023 se menționează faptul că „educația adulților, ca o componentă a învățării pe tot parcursul vieții, reprezintă orice formă de învățământ non-profesional, după etapa de educație inițială, indiferent dacă aceasta are un caracter formal, non-formal sau informal”.
Elaborarea și implementarea Strategiei Naționale pentru Educația Continuă a Adulților 2024 - 2030 (SNECA 2024 - 2030) constituie, pentru România, unul dintre criteriile aferente Condiției Favorizante pentru accesarea fondurilor europene în domeniul educației: CS.12 Un cadru de politică strategic pentru sistemul de educație și formare, la toate nivelurile, respectiv Criteriul 6 Măsuri care să vizeze adulții cu calificări și competențe reduse și persoanele provenind din medii socioeconomice dezavantajate, și parcursuri de perfecționare profesională.
Situația curentă
Proiect de Hotărâre de Guvern, în faza de consultare publică.
Instituții responsabile
Ministerul Educației, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
Viziune
Strategia urmărște să creeze o cultură a învățării pe tot parcursul vieții în rândul adulților, pentru toate nivelurile, indiferent de vârstă, cultură sau mediile din care provin ei.
Domenii prioritare
- Consolidarea coordonării naționale, regionale și locale pentru promovarea unei culturi a învățării în rândul adulților.
- Dezvoltarea și promovarea oportunităților de învățare în educația adulților.
- Creșterea accesibilității, în educația adulților, și îmbunătățirea flexibilității rutelor de calificare.
- Promovarea echității și incluziunii în educația adulților, inclusiv sprijin financiar și dezvoltarea sistemului de asigurare a calității.
- Stimularea dobândirii de competențe digitale și gestionarea cu succes a tranziției verzi și digitale.
Rezultate preconizate
Implementarea strategiei va avea ca rezultate:
- îmbunătățirea cadrului normativ național actual,
- îmbunătățirea datelor colectate privind educația adulților,
- îmbunătățirea accesului la oportunități de învățare (prin creșterea numărului de centre comunitare de învățare permanentă și printr-o mai bună promovare a oportunităților existente),
- îmbunătățirea evaluării de competențe și a recunoașterii învățării anterioare și/sau a învățării derulate în contexte non-formale și informale (de ex. prin creșterea numărului de centre de evaluare a competențelor dobândite în sistem non formal și informal),
- îmbunătățirea sistemului de formare continuă a cadrelor didactice.
Strategia nationala Anticorupție
Situația curentă
aprobată
Durata
2021-2024
Instituție responsabilă
Ministerul Justitiei
Scop
Scopul acestei strategii este de a consolida sistemul național de prevenire și combatere a corupției prin consolidarea mecanismelor de identificare și gestionare a riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților circumscrise acestui fenomen, în vederea garantării profesionalismului și eficienței în sectorul public, a siguranței cetățenilor și de a susține un mediu social și economic dezvoltat.
Obiective generale și direcții de acțiune
Educația este inclusă printre sectoarele prioritare, având dedicate un obiectiv specific, Obiectiv specific (OS 4.2) în cadrul Obiectivului general 4 (OG 4 – Consolidarea integrității în domenii de activitate prioritare). Luând în considerare varietatea activităților, precum și dimensiunea sectorului, pentru implementarea măsurilor, este necesar un efort substanțial și o abordare integrată.
OS 4.2. - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul național de educație.
Direcții de acțiune:
- Abordarea în cadrul disciplinelor ce vizează dezvoltarea şi diversificarea competențelor sociale şi civice în cadrul învățământului preuniversitar a tematicilor referitoare la prevenirea victimizării şi discriminării, statul de drept, gestionarea agresivității și prevenirea corupției.
- Aprobarea unui ghid pentru elaborarea codului de etică, adaptat nevoilor specifice, la nivelul unităților de învățământ preuniversitar.
- Consolidarea publicării standardizate a informațiilor privind veniturile, cheltuielile, achizițiile publice, sponsorizările, precum și activitatea academică de la nivelul unităților sistemului de învățământ de stat/ instituțiilor de învățământ (publicare centralizată/agregată).
- Extinderea protocolului privind educația juridică în școli inclusiv pentru mediul universitar.
- Consolidarea mecanismelor de autorizare / acreditare / certificare a furnizorilor de cursuri anticorupție din perspectiva calității serviciilor, inclusiv prin instituirea unui mecanism de evaluare continuă a calității serviciilor și dezvoltarea unui mecanism de selecție aleatorie a evaluatorilor ANC prezenți la examenele de certificare în urma derulării cursurilor cu respectarea obligațiilor de evitare a conflictelor de interese și pantouflage-ul între aceștia și furnizorii de formare.
- Reglementarea la nivelul legislației primare a situațiilor care pot genera conflicte de interese sau incompatibilități în rândul personalului didactic, precum practicile de tipul meditațiilor acordate de către personalul didactic elevilor de la propriile clase, participarea la after-school-urile deținute de către personalul didactic a elevilor de la propriile clase, elaborarea subiectelor de examinare de către personalul didactic pentru elevii de la propriile clase.
- Creșterea obiectivității prin identificarea de soluții IT în vederea desemnării componenței formatelor de evaluare din cadrul sistemului de învățământ (precum ARACIS, ARACIP, CNPEE).
- Asigurarea corectitudinii evaluărilor cadrelor didactice în conformitate cu obiectivele programelor de studii și cu normele de integritate prin stabilirea unei proceduri standard de selecție aleatorie a membrilor comisiilor de evaluare a acestora.
- Organizarea de cursuri de etică și integritate, cu accent pe cele destinate cadrelor didactice din învățământul superior care predau cursuri de etică şi integritate, și punerea accentului pe aspecte de etică în cursurile de metodologie a cercetării în cadrul învățământului universitar.
- Utilizarea de softuri anti-plagiat atât pentru evaluările majore (lucrări de licență, disertație, teze de doctorat etc.) din învățământul superior, cât și pentru evaluările curente din cadrul programelor de studii (de exemplu, eseuri).
- Uniformizarea aplicării standardelor de integritate prin exercitarea de către Ministerul Educației a unui rol activ de sprijin / îndrumare metodologică a tuturor responsabililor de implementarea SNA din unitățile subordonate sau aflate în coordonarea sa, inclusiv prin elaborarea de proceduri model.
- Transparentizarea şi standardizarea proceselor de luare a deciziilor în domeniul asigurării calității, concomitent cu clarificarea rolurilor instituțiilor publice cu responsabilități în domeniu (de exemplu, MEN – ARACIS), astfel încât deciziile din domeniu să fie predictibile și ușor de urmărit de către beneficiarii lor și de către societate per ansamblu. De exemplu, transparentizarea modului de stabilire a numărului maxim recomandat de studenți școlarizați.
- Evaluarea impactului și, după caz, revizuirea periodică a instrumentelor de monitorizare, evaluare și sancționare a abaterilor de la etica și integritatea academică.Monitorizarea implementării acestui obiectiv specific va fi realizată de către un Grup de lucru dedicat, care se va reuni trimestrial.
Procedura de monitorizare va fi detaliată în cadrul Metodologiei de monitorizare a implementării strategiei, aprobată prin Ordin al Ministrului Justiției, după consultarea platformelor de cooperare.
Procesul de reformă a educației și direcțiile prioritare
Prioritățile Ministerului Educației, pentru anul 2024, aferente domeniilor prioritare din proiectul ”România Educată”, sunt:
Direcții și priorități de dezvoltare pentru învățământul preuniversitar
- Dezvoltarea carierei didactice
- Îmbunătățirea managementului și redefinirea guvernanței sistemului de educație.
- Îmbunătățirea finanțării sistemului de învățământ preuniversitar.
- Dezvoltarea infrastructurii învățământului preuniversitar.
- Actualizarea curriculumului și evaluării centrate pe competențe.
- Asigurarea unei educații incluzive și de calitate pentru toți copiii.
- Susținerea și promovarea alfabetizării funcționale.
- Promovarea educației STEM.
- Susținerea digitalizării educației.
- Asigurarea rezilienței.
- Dezvoltarea educației timpurii.
- Dezvoltarea învățământului profesional, inclusiv dual.
- Domenii trensversale.
- Programul Educație și Ocupare.
Direcții și priorități de dezvoltare ale învățământului superior
- Creșterea participării la forme de învățământ universitar.
- Creșterea participării la forme de educație pe tot parcursul vieții.
- Intensificarea eforturilor de internaționalizare a învățământului superior românesc.
- Creșterea capacității managementului universitar de a implementa politicile naționale.
- Creșterea autonomiei universitare în ceea ce privește utilizarea fondurilor proprii și politicile de resurse umane.
- Calitata studiilor doctorale și consolidarea unui climat etic în mediul universitar.
- Susținerea parteneriatelor, deschiderea către societate, orientarea către zona STEM (Science, Technology, Engineering, Mathematics (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică)).
- Dezvoltarea unui ecosistem digital pentru învățământul universitar.