Skip to main content
European Commission logo
EACEA National Policies Platform:Eurydice
Organizarea învăţământului profesional secundar superior

Romania

6.Învăţământul secundar şi post-secundar non-terţiar

6.7Organizarea învăţământului profesional secundar superior

Last update: 14 December 2023

Învăţământul profesional şi tehnic este format din: învăţământ profesional, învăţământ liceal tehnologic şi învăţământ postliceal.

Învăţământul liceal, filiera tehnologică, cuprinde următoarele profiluri:

  • tehnic

  • servicii

  • resurse naturale şi protecţia mediului.

Învăţământul liceal se organizează şi funcţionează, de regulă, ca învăţământ cu frecvenţă. Acesta se poate organiza şi poate funcţiona şi ca învăţământ cu frecvenţă redusă, în unităţile de învăţământ stabilite de inspectoratul şcolar, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale.

Învăţământul postliceal cuprinde şcoala postliceală şi şcoala de maiştri.

Şcoala postliceală şi şcoala de maiştri sunt organizate cu durata de 1 - 3 ani şi au ca finalitate, din punct de vedere al formării profesionale, calificarea de nivel 3 avansat (nivel 5 EQF, nivel 4 ISCED).

Tipuri de instituţii

Învăţământul profesional se poate organiza în şcoli profesionale care pot fi unităţi independente sau afiliate liceelor tehnologice, de stat sau particulare.

Învăţământul liceal tehnologic se poate organiza în cadrul liceelor din filiera tehnologică, pentru calificări din Registrul naţional al calificărilor, actualizat periodic, în funcţie de nevoile pieţei muncii, identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale, judeţene şi locale.

Învăţământul liceal tehnologic se poate organiza şi pe baza solicitărilor din partea angajatorilor privaţi sau ai Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pe baza unor contracte de şcolarizare.

Stagiile de pregătire practică de pe parcursul filierei tehnologice se pot organiza la nivelul unităţii de învăţământ şi/sau la operatorii economici ori instituţiile publice cu care unitatea de învăţământ are încheiate contracte pentru pregătire practică sau la organizaţii-gazdă din străinătate, în cadrul unor programe ale Uniunii Europene - componenta de formare profesională iniţială.

Învăţământul profesional şi tehnic în România este organizat şi funcţionează în câteva tipuri de unităţi de învăţământ: Licee, Colegii, şcoli profesionale, şcoli postliceale.

Accesibilitate geografică

Majoritatea liceelor şi grupurilor şcolare se afla în mediul urban, – exceptând un număr redus de licee tehnologice şi grupuri şcolare care functioneaza în mediul rural, cu clase în special în profilul educaţional exploatarea resurselor naturale şi protecţia mediului. 

Unele licee tehnologice şi grupuri şcolare, precum şi o parte dintre liceele teoretice şi vocaţionale, sunt organizate ca unităţi de învăţământ cu internat – asigurând cazare şi masă pentru elevi.

În scopul îmbunătăţirii accesului la educaţie pentru toţi, Legea educației nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare,  prevede următoarele:

  • în situaţii justificate, elevilor din învăţământul obligatoriu, şcolarizaţi într-o altă localitate decât aceea de domiciliu, li se asigură, după caz, servicii de transport, de masă şi de internat, de către autorităţile administraţiei publice locale din localitatea de domiciliu, cu sprijinul operatorilor economici, al colectivităţilor locale, al societăţilor de binefacere, precum şi al altor persoane juridice sau fizice.

  • elevii din învăţământul obligatoriu, profesional şi liceal acreditat/autorizat beneficiază de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafaţă, naval şi subteran, precum şi pentru transportul intern auto, feroviar şi naval, pe tot parcursul anului calendaristic.

  • elevii orfani, elevii cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi cei pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie specială, în condiţiile legii, sau tutela beneficiază de gratuitate pentru toate categoriile de transport, pe tot parcursul anului calendaristic.

  • elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educaţiei Naționale, prin unităţile de învăţământ la care sunt şcolarizaţi, pe bază de abonament, în limita a 50 km, sau li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru, dacă locuiesc la internat sau în gazdă.

  • elevii din învățământul profesional beneficiază de bursă profesională de 200 lei lunar de la bugetul de stat; elevii din învățământul dual beneficiază de bursă profesională de 200 lei lunar de la bugetul de stat și minimum 200 de lei de la operatorul economic cu care elevul încheie un contract individual de pregătire practică.

Accesibilitatea geografică este corelată, pentru învățământul profesional și tehnic, cu oportunitatea și relevanța anumitor calificări care urmează să fie școlarizate. Oportunitatea și relevanța sunt anticipate și analizate de către structuri parteneriale consultative organizate la nivel regional și local și stau la baza  aprobării cifrelor de școlarizare pentru unitățile de învățământ în fiecare an.

In acest scop Centrul Național de Dezvoltare a  Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT) a propus, cu sprijinul mai multor instituţii şi experţi cu care a colaborat, cu aprobarea Ministerului Educaţiei Naţionale, un Model de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin IPT. Proiectarea modelului a fost realizată în anul 2000, prin valorificarea experienţelor din perioada 1996 –2000, iar primele instrumente care au informat deciziile de planificare strategică a ofertei IPTs-au realizat în anul 2004.

Instrumentele modelului sunt:

  • Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI)

  • Planul Local (judeţean) de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI)

  • Planul de Acţiune al Şcolii (PAS).

Scopul acestor documente de planificare strategică este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile de dezvoltare socio-economică la nivel regional, judeţean şi local. Aceste documente cuprind:

  • analiza contextului regional/judeţean/local din punct de vedere al evoluţiilor şi previziunilor demografice, de piaţă a muncii şi economice

  • analiza capacităţii sistemului învăţământului profesional şi tehnic de a răspunde nevoilor identificate prin diagnoza contextului regional, judeţean şi local

  • priorităţile, ţintele şi acţiunile pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic la nivel regional, judeţean şi local în concordanţă cu nevoile pieţei muncii.

Documentarea pentru elaborarea PRAI, PLAI, PAS se realizează prin analiza altor documente strategice de nivel naţional, regional şi judeţean precum şi pe bază de studii şi analize de piaţa muncii. 

Modelul se bazează pe descentralizarea deciziei şi distribuirea acesteia pe mai multe niveluri decizionale, respectiv naţional, regional, judeţean şi local. De asemenea, planificarea strategică este un exerciţiu participativ bazat pe acţiunea colectivă a partenerilor sociali multipli, care reprezintă interesele angajatorilor, asociaţiilor profesionale, angajaţilor/sindicatelor, administraţiei publice, ale organizaţiilor guvernamentale relevante, precum şi ale altor organizaţii ale societăţii civile. În acest fel este urmărită asumarea deciziilor şi respectarea interesului comun al tuturor celor implicaţi.

În procesul decizional sunt implicate structuri manageriale consultative, organizate la nivel naţional, regional, judeţean şi local.

Elaborarea şi actualizarea PRAI şi PLAI se află în responsabilitatea următoarelor structuri manageriale consultative corespunzătoare nivelurilor decizionale regional şi judeţean: Consorţiile Regionale, respectiv Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS). Consorţiile Regionale, respectiv CLDPS sunt formate din reprezentanţi ai Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR), Consiliilor Judeţene, Agenţiilor de Ocupare a Forţei de Muncă (AMOFM/AJOFM), inspectoratelor şcolare, angajatorilor şi organizaţiilor patronale, sindicatelor, camerelor de comerţ , ONG-urilor. Activitatea Consorţiilor Regionale şi a CLDPS este reglementată prin Ordinul MECŞ nr 4456/08.07.2015.

Oferta educaţională a IPT pe domenii de formare profesională şi calificări  precum şi reţeaua şcolară de la nivelul fiecărui judeţ este proiectată pe baza recomandărilor PRAI, PLAI, PAS, ca rezultat al planificării strategice.

Pentru a fundamenta planificarea ofertei pe termen mediu, s-a impus nevoia unor prognoze privind cererea de forţă de muncă, care să permită estimarea cererii viitoare de formare profesională.

În lipsa unor prognoze consistente, corespunzătoare scopului menţionat şi elaborate de organisme abilitate, CNDIPT a realizat, cu sprijinul mai multor instituţii şi experţi, o serie de studii de piaţă a muncii. Ultimul studiu a fost realizat în anul 2012, de către Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale, partener al CNDIPT în cadrul proiectului Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii. În acest studiu s-a estimat, la orizontul anului 2013 şi în perspectiva anului 2020, evoluţia cererii de forţă de muncă la nivel naţional şi la nivelul tuturor regiunilor de dezvoltare,  prin utilizarea unei metodologii care combină metode şi tehnici de proiecţie bazate pe modele econometrice de tip panel și metode analitice. Pentru completarea informaţiilor, precum şi pentru validarea tendinţelor din studiile previzionale, a fost realizată în anul 2012Ancheta în firme privind cererea de forţă de muncă pe termen scurt (6-12 luni). Studiul previzional şi Ancheta în firme privind cererea de forţă de muncă pe termen scurt, mai sus menţionate, sunt disponibile pe site-ul CNDIPT dedicat proiectului.    

 

Cerinţe privind admiterea şi alegerea şcolii

Cifrele de şcolarizare pentru toate nivelurile educaţionale din învăţământul de stat sunt stabilite anual prin Hotărâre de Guvern, pe baza propunerilor Ministerului Educaţiei Naționale. Conform prevederilor Legii educației naționale (Legea nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare), propunerea Ministerului este precedată de o succesiune de etape de fundamentare-proiectare-consultare implicând: autorităţile administraţiei publice locale, inspectoratele şcolare judeţene, Comitetele Locale pentru Dezvoltarea Parteneriatului Social în Învăţământul Profesional, sindicatele reprezentative ale cadrelor didactice, alţi parteneri. În fiecare judeţ cifrele de şcolarizare pentru unitatile de învăţământ public sunt stabilite prin Ordin Ministerial, conform prevederilor Hotărârii de Guvern care reflecta rezultatele procesului de consultare.

Cerinţele de admitere sunt stabilite pe nivel educaţional. Pentru admiterea în învățământul profesional/profesional dual (clasele IX-X) sunt admişi absolvenţii de gimnaziu, pe baza unei proceduri de înscriere şi admitere stabilite de Ministerul Educaţiei Naționale. Criteriul folosit pentru această procedură de selecţie şi repartiţie este media de admitere

Toţi absolvenţii de gimnaziu îşi pot exprima opţiunea în privinţa continuării studiilor prin forme de înregistrare unice (fişe de înscriere) elaborate şi puse la dispoziţie de Ministerul Educaţiei Naționale. Toate opţiunile candidaţilor şi locurile existente sunt înregistrate de inspectoratele şcolare judeţene în baza de date a Ministerului Educaţiei Naționale. Candidaţii sunt distribuiţi pe locurile existente în ordinea descrescătoare a mediei lor de admitere şi conform opţiunilor lor. Absolvenţii de gimnaziu îşi pot alege una din următoarele rute educaţionale:

  • Ciclul inferior al liceului (clasele IX-X, prima etapă a învăţământului liceal) – organizat cu următoarele filiere: teoretică, tehnologică şi vocaţională (militar, teologic, sportiv, de artă şi pedagogic).

  • Învățământul profesional sau învățământul profesional dual. 

Absolvenţii celor 3 ani de învățământ profesional parcurg integral disciplinele de cultură generală din clasa a IX-X, învățământ liceal și, ca atare, își pot continua studiile liceale, profil tehnologic, în clasa a XI și a XII/XIII-a. 

Începând cu anul școlar 2012-2013 efectuarea stagiului de pregătire practică a elevilor din învățământul profesional și tehnic se desfășoară în baza contractului de pregătire practică și a anexelor acestuia, aprobat prin OMECTS nr. 3539/ 2012. Contractul de pregătire practică este încheiat între unitatea de învățământ, operatorul economic/ instituția publică partener de practică și elevul sau părintele/ tutorele legal instituit al acestuia. Principalele prevederi ale acestui contract stabilesc: statutul practicantului, cadrul în care se desfășoară stagiul de practică, remunerarea practicantului, condițiile de securitate și sănătate în muncă, responsabilitățile practicantului, obligațiile și responsabilitățile organizatorului de practică, obligațiile și responsabilitățile partenerului de practică, evaluarea stagiului de practică. anexa pedagogică cuprinzând informații privind procesul de învățare/ evaluare, modelul Certificatului de pregătire practică etc.

Niveluri de vârstă şi gruparea elevilor

Compoziţia claselor este stabilită de consiliul de administraţie al unităţi de învăţământ. Compoziţia claselor depinde de filieră, profil şi specializare şi de limbile moderne studiate de elevi.​ În învățământul profesional/profesional dual, compoziţia claselor depinde de calificare/specializare şi de limbile moderne studiate de elevi. În învățământul profesional dual o clasă se poate constitui din elevi înscriși la diferite (cel mult 3) calificări.

La înscrierea în învățământul gimnazial, liceal și profesional se asigură, de regulă, continuitatea studiului limbilor moderne, ținând cont de oferta educațională a unității de învățământ.

În situații temeinic motivate, la solicitarea scrisă a părinților sau a elevilor majori, consiliul de administrație poate hotărî inversarea ordinii de studiere a limbilor moderne sau schimbarea lor.

Clasele sunt în general omogene în privinţa vârstei elevilor. Structura claselor în învăţământul profesional/profesional dual – este organizat pentru elevi în vârstă de 14-16/17 ani şi include clasele a IX-a, a X-a și a Xi-a (învăţământul profesional, care acoperă parcurgerea disciplinelor de cultură generală din cls.IX-a și a X-a, liceu).

​Numărul de elevi pe clasă depinde de nivelul educaţional şi este stabilit de Legea educației nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare. În învăţământul oferit de liceu (ciclul inferior şi ciclul superior) cât și în cel profesional/profesional dual în medie 25 de elevi pe clasă, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 30.

Ministerul Educaţiei Naționale poate aproba funcţionarea unor clase cu un număr de elevi situat sub numărul minim sau peste numărul maxim de elevi pe clasă prevăzut de lege – conform condiţiilor locale concrete (localităţi izolate, clase cu predare în limba minorităţilor naţionale etc.). 

Pregătirea practică desfăşurată în perioade compacte (practica comasată) se poate desfăşura pe grupe (în mod obişnuit nu mai puţin de 10 elevi).

Conform  Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ  preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5079/2016, cu modificările şi completările ulterioare, elevii au dreptul sa se transfere de la o unitate la alta, de la o filiera la alta, de la un profil la altul, de la o specializare/calificare profesionala la alta, de la o forma de învăţământ la alta, în conformitate cu prevederile regulamentului intern al unităţii de învăţământ la care se face transferul. Transferul se face cu avizul consultativ al consiliului de administraţie al unităţii de la care se face transferul şi cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii la care se face transferul. 

Transferul elevilor in timpul anului şcolar se poate efectua, în mod excepţional, în următoarele situaţii:

  • la schimbarea domiciliului părinţilor într-o alta localitate, respectiv intr-un alt sector al municipiului Bucureşti

  • la recomandarea de transfer eliberata pe baza unei expertize medicale efectuate de direcţia de sănătate publică

  • la/de la învăţământul de artă sau sportiv

  • de la clasele de învăţământ liceal la clasele de învăţământ profesional

  • de la învăţământul intensiv sau bilingv la celelalte profiluri

  • în alte situaţii excepţionale, cu aprobarea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar. 

În învăţământul profesional elevii se pot transfera, după cum urmează:

  • în aceeaşi unitate de învăţământ, de la o clasă la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă

  • de la o unitate de învăţământ la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă. 

​În cazul schimbării domeniului de pregătire/calificării profesionale, se susţin examene de diferenţă. 

În învăţământul postliceal, elevii se pot transfera de la o calificare profesională la alta, în cadrul aceluiaşi profil, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă. În cazul schimbării calificării profesionale, se susţin examene de diferenţă.

Organizarea timpului şcolar

Organizarea anului şcolar pentru învăţământul profesional şi tehnic este decisă anual prin Ordin al ministrului educaţiei.

Structura anului şcolar este bazată pe o serie de considerente:

  • o distribuţie echilibrată a zilelor de şcoală şi a vacanţelor

  • specificul climei în România

  • respectul pentru credinţele religioase ale populaţiei.

Curriculumul Naţional este stabilit de Ministerul Educaţiei Naționale şi specifică pentru fiecare nivel educaţional din învăţământul preuniversitar şi clasă:

  • numărul total minim şi maxim de ore pe săptămână

  • numărul minim şi maxim de ore pe săptămână pentru fiecare disciplină din trunchiul comun 

  • numărul de ore pe săptămână dedicat modulelor și în cadrul acestora a orelor de pregătire teoretică, laborator tehnologic și instruire practică.

În cadrul stabilit de structura anului şcolar şi de Curriculumul Naţional, fiecare unitate de învăţământ preuniversitar are responsabilitatea deplină de a stabili orarul zilnic şi săptămânal pentru fiecare clasă, cu consultarea operatorilor economici parteneri (în cazul în care pregătirea practică se realizează la aceștia).

Anul şcolar în România cuprinde două semestre, doua vacanţe în timpul cursurilor şi o vacanţă de vară.

Unităţile de învăţământ pot solicita inspectoratelor şcolare judeţene modificări ale calendarului anului şcolar din motive obiective:

  • condiţii speciale de climă

  • specificul zonei (lucrări agricole)

  • calamităţi naturale

  • unităţi de învăţământ cu majoritatea elevilor de altă credinţă decât cea ortodoxă etc.

  • organizarea pregătirii practice la operatorii economici în cadrul  vacanțelor cu recuperarea acestora în alte perioade.

Inspectoratele şcolare judeţene pot aproba astfel de solicitări în condiţiile în care pentru toţi elevii se respectă numărul total de săptămâni de şcoală şi numărul corespunzător de zile de şcoală stabilite prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Naționale. 

Orarul săptămânal și zilnic

Orarul săptămânal (sistem cu 5 zile de şcoală pe săptămână, cursuri de zi și/sau serale) şi orarul zilnic pentru învăţământul profesional şi tehnic sunt stabilite de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, în urma consultării cadrelor didactice şi părinţilor, a operatorilor economici parteneri (în cazul în care pregătirea practică se realizează la aceștia) şi pe baza următoarelor criterii: 

  • numărul de ore pe săptămână stabilite de Planurile – cadru pentru fiecare disciplină şi clasă.

Conform prevederilor Planurilor – cadru în vigoare, numărul total de ore pe săptămână şi clasă pentru învăţământul de zi secundar superior depinde de nivelul educaţional, şi după caz, de filieră, profil şi specializare. Pentru învăţământul profesional şi tehnic numărul orelor de pe săptămână depind de specializare și de durata studiilor și sunt stabilite în baza curriculumului aprobat de MEN.