Potrivit Legii educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în învățământul preuniversitar curriculumul național este centrat pe formarea și dezvoltarea/ diversificarea competențelor cheie care conturează profilul de formare al elevului. În acest sens, Curriculumul național pentru învățământul gimnazial se axează pe formarea competențelor cheie.
Tabelul de mai jos prezintă așteptările de la elevi la sfârșitul învățământului gimnazial:
|
Comunicare în limba maternă |
Căutarea, colectarea, procesarea de informații și receptarea de opinii, idei, sentimente într-o varietate de mesaje ascultate/texte citite Exprimarea unor informații, opinii, idei, sentimente, în mesaje orale sau scrise, prin adaptarea la situația de comunicare Participarea la interacțiuni verbale în diverse contexte școlare și extrașcolare, în cadrul unui dialog proactive |
|
Comunicare în limbi străine |
Identificarea unor informații, opinii, sentimente în mesaje orale sau scrise în limba străină pe teme cunoscute Exprimarea unor idei, opinii, sentimente, în cadrul unor mesaje orale sau scrise, pe teme cunoscute Participarea la interacțiuni verbale la nivel funcțional, pe teme cunoscute |
|
Competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii |
Manifestarea interesului pentru identificarea unor regularități și relații matematice întâlnite în situații școlare și extrașcolare și corelarea acestora Identificarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unor situații concrete Rezolvarea de probleme în situații concrete, utilizând algoritmi și instrumente specifice matematicii Prelucrarea și interpretarea datelor și dovezilor experimentale și reprezentarea grafică a acestora Proiectarea și derularea unui demers investigativ pentru a verifica o ipoteză de lucru Proiectarea și realizarea unor produse utile pentru activitățile curente Manifestarea interesului pentru o viață sănătoasă și pentru păstrarea unui mediu curat Aplicarea unor reguli simple de menținere a unei vieți sănătoase și a unui mediu curat |
|
Competență digitală |
Utilizarea unor dispozitive și aplicații digitale pentru căutarea și selecția unor resurse informaționale și educaționale digitale relevante pentru învățare Dezvoltarea unor conținuturi digitale multimedia, în contextul unor activități de învățare Respectarea normelor și regulilor privind dezvoltarea și utilizarea de conținut virtual (drepturi de proprietate intelectuală, respectarea proprietății private, siguranță pe internet) |
|
A învăța să înveți |
Formularea de obiective și planuri simple de învățare în realizarea unor sarcini de lucru Gestionarea timpului alocat învățării și monitorizarea progresului în realizarea unei sarcini de lucru Aprecierea calităților personale în vederea autocunoașterii, a orientării școlare și profesionale |
|
Competențe sociale și civice |
Operarea cu valori și norme de conduită relevante pentru viața personală și pentru interacțiunea cu ceilalți Relaționarea pozitivă cu ceilalți în contexte școlare și extrașcolare, prin exercitarea unor drepturi și asumarea de responsabilități Manifestarea disponibilității pentru participare civică în condițiile respectării regulilor grupului și valorizării diversității (etno-culturale, lingvistice, religioase etc.) |
|
Spirit de inițiativă și antreprenoriat |
Manifestarea interesului pentru identificarea unor soluții noi în rezolvarea unor sarcini de învățare de rutină și/sau provocatoare Manifestarea inițiativei în rezolvarea unor probleme ale grupurilor din care face parte și în explorarea unor probleme ale comunității locale Aprecierea calităților personale în vederea autocunoașterii, a orientării școlare și profesionale Identificarea unor parcursuri școlare și profesionale adecvate propriilor interese |
|
Sensibilizare și exprimare culturală |
Aprecierea unor elemente definitorii ale contextului cultural local și ale patrimoniului național și universal Realizarea de lucrări creative folosind diverse medii, inclusiv digitale, în contexte școlare și extrașcolare Aprecierea unor elemente definitorii ale contextului cultural local și ale patrimoniului național și universal Participarea la proiecte și evenimente culturale organizate în contexte formale sau nonformal |
În gimnaziu (clasele V-VIII) nu există o specializare a studiilor - învăţământul gimnazial este furnizat ca învăţământ general. Folosind curriculumul la decizia şcolii şi activităţile extracurriculare, un număr important de unităţi de învăţământ au dezvoltat programe de studiu îmbogăţite, incluzând de exemplu studiul intensiv al limbilor moderne, utilizarea calculatorului, activităţi sportive şi artistice etc. Aceste programe nu pot fi considerate o specializare.
Curriculum, discipline de studiu, număr de ore
Conţinutul învăţământului pentru nivelul secundar este stabilit în Curriculumul Naţional, definit de Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, ca ansamblul coerent al planurilor-cadru de învăţământ şi al programelor şcolare din învăţământul preuniversitar.
Planurile-cadru de învăţământ cuprind disciplinele, domeniile de studiu obligatorii şi opţionale, precum şi numărul minim şi maxim de ore aferente acestora.
Planurile-cadru şi programele şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu obligatorii din învăţământul preuniversitar sunt elaborate de către instituţiile şi organismele abilitate ale Ministerului Educaţiei Naționale şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
Planurile-cadru din învăţământul secundar grupează disciplinele de studiu pe şapte arii curriculare: Limbă şi comunicare, Matematică şi Ştiinţe ale naturii, Om şi societate, Arte, Educaţie fizică, sport şi sănătate, Tehnologii, Orientare şi consiliere.
Activităţi de predare-învăţare organizate pe grupe separate cu minimum 10 elevi se pot organiza în următoarele situaţii:
- activităţi organizate în cadrul curriculumului la decizia şcolii şi/ sau activităţi extracurriculare
- studiul intensiv al unei limbi moderne
- studiul limbilor moderne pentru clase bilingve
- studiul intensiv al informaticii.
Programele şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu opţionale se elaborează la nivelul unităţilor de învăţământ, cu consultarea consiliului profesoral, consiliului consultativ al elevilor, structurii asociative a părinţilor şi a reprezentanţilor comunităţii locale. Programele şcolare sunt aprobate de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ.
În cadrul Curriculumului naţional, ponderea disciplinelor obligatorii, respectiv a celor opţionale se stabileşte prin planurile-cadru, astfel încât să fie respectate principiile egalităţii de şanse şi al echităţii şi relevanţei şi al descentralizării.
Pentru fiecare disciplină şi domeniu de studiu, programa şcolară acoperă 75% din orele de predare şi evaluare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. , Profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învăţare remedială, pentru consolidarea cunoştinţelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanţe superioare, conform unor planuri individuale de învăţare .
Planurile – cadru de învățământ pentru gimnaziu sunt structurate pe două componente:
- trunchi comun (TC)
curriculum la decizia școlii (CDS) - La nivelul planurilor-cadru de învățământ curriculumul la decizia școlii se exprimă prin numărul de ore alocate școlii pentru construirea propriului proiect curricular. Stabilirea CDS se realizeaza, in mod descentralizat de catre fiecare unitate de invatamant, in fiecare an scolar, pentru anul scolar urmator.
Tipuri de opționale:
- Opţional ca disciplină nouă
- introduce un obiect de studiu, în afara celor prevăzute în trunchiul comun şi/sau în curriculumul diferenţiat pentru un anumit profil/pentru o anumită specializare
- presupune elaborarea de către cadrul didactic propunător a unei programe şcolare, precum și abordarea de noi competenţe specifice/ obiective de referinţă şi noi conţinuturi.
- Opţional integrat
- introduce, ca obiect de studiu, o nouă disciplină, structurată în jurul unei teme integratoare pentru o anumită arie curriculară sau pentru mai multe arii curriculare
- presupune elaborarea de către cadrul didactic propunător a unei programe şcolare, precum și abordarea de:
- noi competenţe specifice/ obiective de referinţă – integrative
- noi conţinuturi – interdisciplinare. Noutatea este definită faţă de programele şcolare ale disciplinelor de trunchi comun implicate în integrare.
- Opţionale ofertate la nivel naţional
- oferta naţională de curriculum la decizia şcolii cuprinde programe şcolare aprobate prin ordin al ministrului educaţiei
- programele şcolare promovate ca ofertă centrală reprezintă exemple de bune practici în dezvoltarea curriculumului la decizia şcolii, relevante pentru disciplina şi pentru aria curriculară de care aparţin, pentru o abordare integrată la nivelul mai multor arii curriculare, dar şi social.
Planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru învăţământul secundar inferior (gimnaziu) sunt elaborate de comisii naţionale de specialitate, sub coordonarea ştiinţifică a unor experţi în curriculum. Comisiile sunt formate din cadre didactice din învăţământul preuniversitar şi superior, din inspectori şi din specialişti recunoscuţi pe plan naţional pentru activitatea lor profesională. În urma dezbaterilor publice, planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare sunt aprobate prin Ordin al ministrului educaţiei.,
Programele şcolare stabilesc, pentru fiecare disciplină, domeniul de studiu din planul de învăţământ, finalităţile urmărite şi evidenţiază conţinuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental şi aplicativ, oferind orientări metodologice generale pentru realizarea şi evaluarea acestora.
Metode şi materiale didactice
Metodele didactice sunt alese astfel încât să conducă la atingerea finalităţilor propuse pentru nivelul educaţional, la realizarea obiectivelor propuse pentru fiecare disciplină şi, să corespundă particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor.
Cadrul didactic este responsabil de alegerea metodelor. Profesorii iau în considerare structura clasei, materialele didactice, orientările metodologice oferite în Curriculumul Naţional şi materialele publicate pentru cadre didactice.
Un număr important de publicaţii au fost puse la dispoziţie pentru a sprijini activitatea didactică:
- publicaţii pentru formarea generală sau specifică a cadrelor didactice
- materiale metodologice
- manuale pentru cadrele didactice etc.
În timpul lecţiilor, managementul clasei este în responsabilitatea cadrului didactic. Cadrele didactice aleg independent organizarea activităţilor cu toţi elevii, pe grupe sau individual, în funcţie de obiectivele specifice propuse pentru lecţie şi de nivelul elevilor.
Referitor la metodele didactice, pot fi luate în considerare următoarele menţiuni cu caracter general: metode bazate pe comunicare orală, metode de învățare și explorare prin descoperire, metode interactive centrate pe elev.
La sfârşitul fiecărei lecţii, cadrele didactice stabilesc în mod obişnuit tema de casă pentru ora următoare.
Tema de casă solicită rezolvarea unor exerciţii, realizarea unor eseuri sau activităţi etc. alese fie din manualele şcolare, fie din alte publicaţii.
În unele cazuri elevii sunt de asemenea solicitaţi să efectueze ca temă de casă anumite activităţi practice – cum ar fi măsurători, observaţii, mici proiecte practice etc. La începutul fiecărei lecţii, cadrele didactice verifică în mod obişnuit modul în care s-a efectuat tema de casă şi, după caz, ajută elevii să o finalizeze.
Ministerul Educaţiei Națíonale recomandă ca la stabilirea timpului alocat efectuării temelor de casă să se ţină cont de nevoia tinerilor de a socializa şi de a practica activităţi sportive şi recreative.
Manualele şcolare sunt asigurate gratuit pentru tot învăţământul obligatoriu. Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare precizează că pot fi utilizate la clasă numai manualele şcolare aprobate de Ministerul Educaţiei Naționale. Pentru majoritatea disciplinelor predate în învăţământul secundar există trei sau mai multe manuale alternative aprobate de Ministerul Educaţiei Naționale pentru fiecare clasă. În funcţie de nivelul elevilor, fiecare cadru didactic stabileşte şi recomandă la începutul anului şcolar manualul pentru fiecare disciplină.
Materiale tipărite pot fi achiziţionate de biblioteca unităţii de învăţământ sau pot fi recomandate de cadrul didactic şi achiziţionate de elevi.
Utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicării în procesul de predare-învăţare a fost puternic impulsionată de informatizarea învăţământului.