Internaționalizarea învățământului superior românesc contribuie atât cantitativ pentru atingerea țintei din Strategia Europa 2020, cât și calitativ.

În prezent, România este parte activă în mai multe inițiative de cooperare internațională din domeniul învățământului superior, menționând în primul rând implicarea în Procesul Bologna și calitatea de membru al Organizației Internaționale a Francofoniei, Bucureștiul găzduind Biroul Regional pentru Europa Centrală și de Est al Agenției Universitare a Francofoniei încă din 1994.

În 2012 România organizează la București ce-a de treia ediție a „Bologna Policy Forum”, unde se adoptă strategia ”Mobilitate pentru o mai bună învățare”.

Analiza ”Universitățile în contextul europenizării și globalizării” elaborată de UEFISCDI în cadrul proiectului ”Calitate și leadership pentru Învățământul Superior Românesc”, a evidențiat ca puncte tari ale României cu privire la internaționalizarea învățământului superior din România, următoarele: vizibilitatea crescută în spațiul african și asiatic, introducerea sistemului de trei cicluri și a sistemului ECTS, raport calitate-preț favorabil în special pentru domeniile medicină și inginerie, programe academice cu predare în limba engleză, franceză și germană, sisteme de asigurare a calității educației, centre de consultanță în domenii diverse, centre pentru obținerea certificatelor internaționale pentru competențe profesionale, departamente specializate pentru relații publice, integrare europeană etc., ofertă de carte academică diversificată, oferta de școli de vară, simpozioane, seminarii, conferințe.

O analiză complexă a sistemului de învățământ superior din perspectiva politicilor de internaționalizare și a datelor statistice specifice a fost elaborată de experți naționali și internaționali care au formulat un set de recomandări adresate instituțiilor guvernamentale și universităților, în vederea îmbunătățirii situației actuale. Analiza are la bază vizite de studiu în cinci universități, un instrument de auto-evaluare specific EUA pentru colectarea datelor, o serie de workshopuri și dezbateri precum și analize ale datelor, documentelor oficiale sau cadrului legislativ, rezultatele fiind integrate în raportul elaborat Internaționalizarea Învățământului Superior în România.

Programul de guvernare 2013-2016 pe Educație în domeniul internaționalizării are ca obiectiv “continuarea politicilor de consolidare a parteneriatelor internaţionale bilaterale şi multilaterale, încurajarea schimburilor de studenţi, cadre didactice etc. în cadrul programelor existente (Erasmus, CEEPUS, Fulbright, DAAD, programele asociate spaţiului francofon, alte acorduri bilaterale etc.) şi dezvoltarea unor noi direcţii de cooperare internaţională.” De asemenea, este trasat ca obiectiv și “dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi multilaterale, naţionale şi internaţionale în vederea identificării bunelor practici şi implementarea acestora şi la noi în ţară.”

Planul Național de Reformă 2014 are în vedere creşterea mobilităţii internaţionale a absolvenţilor de învăţământ superior şi a celor din învăţământul profesional, prin introducerea în sistemele de educaţie şi formare profesională a instrumentelor de mobilitate din portofoliul european Europass (Suplimentul la diplomă pentru ciclul Bologna şi Suplimentul la certificatul de calificare profesională).

Măsuri recente de punere în aplicare a procesului de internaționalizare a învățământului superior în România:

• Legea Educației Naționale nr. 1/2011 facilitează internaționalizarea învățământului prin garantarea acelorași condiții de acces pentru toți studenții din statele membre ale SEE și Confederația Elvețiană ca și pentru studenții români; "La admiterea în învățământul superior de stat și privat, pentru fiecare ciclu si program de studii, cetățenii din Spațiul Economic European (SEE), statele membre, și Confederația Elvețiană pot aplica în același mod prevăzut de lege ca și pentru cetățenii români, inclusiv în ceea ce privește taxele de școlarizare."
• Statul român oferă burse pentru studenții străini, ca o formă de încurajare și sprijin financiar pentru internaționalizarea învățământului superior românesc.
• Universitățile sunt obligate să precizeze condițiile în care instituțiile de învățământ superior pot să semneze și să implementeze parteneriate internaționale, participări la organizațiile europene și internaționale, condițiile legate de acordurile din programe de cercetare cu alți actori economici, precum și condițiile care determină destinația de fonduri private.
• MEN are în vedere promovarea recunoașterii calificărilor, ca un element cheie în facilitarea mobilităților. Un prim pas în politica de la un sistem centralizat de recunoaștere la nivel național la un sistem bazat pe principiul autonomiei instituționale a fost făcut de Ministerul Educației Naționale, la propunerea CNRED, prin Metodologia de recunoaștere a perioadelor de studii efectuate în străinătate, care vizează acordurile încheiate între instituțiile de învățământ superior acreditate, prin OMECTS  3223/ 08.02.2012.
• De asemenea, la nivelul fiecărei instituții de învățământ superior acreditate se înființează centre de resurse de informare şi documentare (CRID), care au atribuții specificate în metodologie, în procedura de recunoaștere a perioadelor de studii.
• De asemenea, în 2013, a fost elaborată și adoptată Hotărârea de Guvern privind aprobarea Cadrului Național al Calificărilor, prin care se realizează corespondenţa dintre nivelurile CNC, actele de studii ce se eliberează, tipul de programe de educaţie şi formare profesională din România prin care pot fi dobândite nivelurile de calificare şi nivelurile de referinţă ale Cadrului european al calificărilor. Prin CNC au fost stabilite 8 niveluri de calificare care pot fi dobândite prin sistemul formal de educaţie şi formare profesională din România şi prin recunoaşterea rezultatelor învăţării dobândite prin învăţare în contexte nonformale şi informale, din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii.
• Conform O.M. nr.3359 din 11 Martie 2013 care amendează Metodologia pentru primirea la studii şi şcolarizarea cetăţenilor străini din state terţe UE în învăţământul de stat şi particular acreditat din România, aprobată prin OMECTS nr. 6.000/2012, candidații trimit actele direct către instituțiile de învățământ în cadrul cărora vor să studieze; reglementări prin care s-a realizat simplificarea procedurilor de admitere și a birocrației.
• Etnicii români din țările vecine și cei cu domiciliul stabil în străinătate sunt încurajați să studieze în instituții de învățământ superior din România prin măsuri specifice, cum ar fi bursele, acordurile guvernamentale; anual, Ministerul Educației Naționale emite Hotărârea de Guvern prin care stabilește cifra de școlarizare pentru anul universitar următor, document care menționează separat locurile alocate studenților etnici români.
• În conformitate cu Statutul personalului didactic, activitățile de predare într-o limbă de circulație internațională pot fi incluse în norma didactică, cu o creștere salarială de 25%.
• Prin lege, metodologiile de recrutare de personal didactic internațional descurajează discriminarea solicitanților străini. Acest lucru înseamnă că aceleași condiții de muncă se aplică indiferent de țara de origine.
• În conformitate cu Legea Educației Naționale (Legea 1/2011) - Instituțiile de învățământ superior pot stabili programe de predare în limbi de circulație internațională și minoritară. Stimulentele financiare specifice pot fi acordate instituțiilor de învățământ superior pentru astfel de activități.
• Instituțiile de învățământ superior care desfășoară programe universitare de tip joint degrees cu universități de prestigiu din străinătate și programe desfășurate în limbi de circulație internațională, sunt încurajate și sprijinite financiar.
• Metodologia pentru distribuirea fondurilor publice din finanțarea de bază și finanțarea suplimentară pentru universitățile românești sprijină procesul de internaționalizare în educație, încurajând dezvoltarea de programe în limbi străine și programe de doctorat în co-tutelă, prin atribuirea de fonduri suplimentare în acest sens. În plus, la nivel de licență, universitățile sunt încurajate să dezvolte programe de studii în limbi de circulație internațională și în limbi rare, precum și programe de studii efectuate în filiale externe universitare. Pentru toate acestea, universitățile pot primi puncte suplimentare în metodologia de calcul  pentru alocarea de fonduri. Conform metodologiei, programele de masterat și studii doctorale în domeniul științei și tehnologiilor avansate, programe în limbi de circulație internațională și programele joint degrees sunt încurajate prin mijloace de finanțare preferențială.

Monitorizarea eforturilor de internaţionalizare a învăţământului universitar în scopul compatibilizării sistemului de învățământ românesc cu alte sisteme performante de învățământ superior este concretizată în următoarele activități monitorizate:

• Încurajarea instituțiilor de învățământ superior în vederea organizării anului pregătitor
• Încurajarea instituțiilor de învățământ superior în vederea elaborării de programe de studii speciale pentru studenţii străini, în limbi de circulaţie internaţională.
• Încurajarea înmatriculării de studenţi străini.
• Derularea de activităţi sistematice de promovare externă a programelor de studii.
• Diversificarea serviciilor  pentru studenţii străini (ex.: sprijin pentru închirierea de spaţii locative).
• Implicarea instituțiilor de învățământ superior în realizarea de reţele internaționale /parteneriate la nivel european şi în utilizarea parteneriatelor instituţionale şi academice, în mod special pentru îmbunătăţirea studiilor doctorale.
• Încurajarea mobilităților la nivel internaționalÎncurajarea parteneriatelor internaționale inter universitare.

Mobilități pentru studenți

Mobilitatea şi schimbul pentru studenți în România sunt asigurate prin următoarele tipuri de programe de cooperare şi iniţiative în domeniul educaţiei şi formării:

• Programele Uniunii Europene;
• Programele de cooperare şi iniţiativele bilaterale;
• Programele de cooperare şi iniţiativele multilaterale (altele decât programele Uniunii Europene);
• Iniţiative unilaterale pentru sprijinirea mobilităţii studenților.

Tipurile de activităţi implicate, durata, sursele şi mecanismele de finanţare, precum şi organismele responsabile privind mobilitatea studenților prin programele de acţiune ale Comunităţii Europene sunt stabilite în cadrul bazei legale şi ghidurilor programelor respective.

Mobilitatea şi schimbul studenților în cadrul programelor de cooperare şi iniţiativelor bi- şi multilaterale în domeniul educaţiei şi formării profesionale sunt reglementate prin convenţiile încheiate între Guvernul României/Ministerul Educaţiei Naționale şi Guvernele/ministerele educaţiei din ţările respective. În funcţie de specificul programului şi de interesele părţilor, programele de cooperare bi- şi multilaterale pot include acordarea reciprocă de burse de studii - pentru studii parţiale sau complete la diverse niveluri educaţionale.

Indiferent de tipul de bursă de studii acordat, durata studiilor efectuate în străinătate este complet recunoscută la întoarcerea în ţară a studenților. Ministerul Educaţiei Naționale are în vedere promovarea recunoașterii calificărilor, ca un element cheie în facilitarea mobilităților. Astfel, la nivelul fiecărei instituții de învățământ superior acreditate se înființează centre de resurse de informare şi documentare (CRID), care au atribuții specificate în metodologia și  procedura de recunoaștere a perioadelor de studii.Un prim pas în politica de la un sistem centralizat de recunoaștere la nivel național la un sistem bazat pe principiul autonomiei instituționale a fost făcut de Ministerul Educației Naționale, la propunerea CNRED, prin Metodologia de recunoaștere a perioadelor de studii efectuate în străinătate, care vizează acordurile încheiate între instituțiile de învățământ superior acreditate, prin OMECTS  3223/ 08.02.2012

Mobilități pentru cadrele didactice

Mobilitatea şi schimbul pentru personalul academic în România sunt asigurate prin următoarele tipuri de programe de cooperare şi iniţiative în domeniul educaţiei şi formării:

• Programele Uniunii Europene şi programele Consiliului Europei pentru formarea continuă a personalului din educaţie;
• Programele de cooperare şi iniţiativele bilaterale;
• Programele de cooperare şi iniţiativele multilaterale (altele decât programele Uniunii Europene);
• Iniţiative unilaterale pentru sprijinirea mobilităţii personalului academic.

Tipurile de activităţi implicate, durata, sursele şi mecanismele de finanţare, precum şi organismele responsabile privind mobilitatea personalului academic prin programele Uniunii Europene şi programele de formare ale Consiliului Europei sunt stabilite în cadrul bazei legale şi ghidurilor programelor respective.

Mobilitatea şi schimbul personalului academic în cadrul programelor de cooperare şi iniţiativelor bi- şi multilaterale în domeniul educaţiei şi formării profesionale sunt reglementate prin convenţiile încheiate între Guvernul României/Ministerul Educaţiei Naționale şi Guvernele/ministerele educaţiei din ţările respective. În funcţie de specificul programului şi de interesele părţilor, programele de cooperare bi- şi multilaterale pot include mobilitatea personalului academic, acordarea reciprocă de burse de studii sau alte granturi, organizarea de diverse conferinţe, seminarii etc.

În timpul participării la activităţi de mobilitate şi schimb, personalul academic poate fi remunerat de statul român sau de ţara gazdă - în funcţie de durata şi tipul activităţii, precum şi de înţelegerea concretă pe baza căreia este efectuată activitatea. De exemplu, în timpul mobilităţilor efectuate în programele Uniunii Europene în domeniul educaţiei şi formării profesionale, salariile personalului didactic şi academic sunt plătite de statul român, în timp ce costurile directe privind mobilitatea (cheltuieli de transport, diurnă, taxe de şcolarizare etc.) sunt acoperite conform reglementărilor programelor respective. În acelaşi timp, România a ratificat cu numeroase state convenţii bilaterale pentru evitarea dublei impuneri a cetăţenilor statelor respective în perioadele în care sunt remuneraţi legal pentru diverse activităţi. Aceste convenţii precizează în mod explicit perioadele de scutire de impozite pentru personalul academic care este remunerat numai pentru activităţi de predare şi/sau cercetare în statul partener.