Evaluarea elevilor

În învățământul profesional și tehnic, evaluarea se centrează pe competențe, oferă feed-back real elevilor și stă la baza planurilor individuale de învățare. Scopul general al evaluării este acela de a orienta și de a optimiza învățarea.

Dacă în învățământul obligatoriu evaluarea este focalizată pe evidențierea achizițiilor din cele 8 domenii de competențe-cheie definite de curriculum național:

1. competențe de comunicare în limba română și în limba materna, în cazul minorităților naționale

2. competențe de comunicare în limbi străine

3. competențe de bază de matematică, științe și tehnologie

4. competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de învățare și cunoaștere

5. competențe sociale și civice

6. competențe antreprenoriale

7. competențe de sensibilizare și de exprimare culturală

8. competența de a învăța să înveți.

În învățământul secundar superior evaluarea este centrată pe achizițiile prevăzute de profilul de formare care prevede competențe-cheie diversificate și competențe specifice filierei, profilului, specializării sau calificării profesionale.

Evaluarea achizițiilor elevilor se realizează în mod regulat, la toate disciplinele/modulele, obligatorii sau opționale. La sfârșitul fiecărui semestru este prevăzută o perioadă pentru evaluarea și consolidarea rezultatelor învățării.  

În funcție de obiective, se realizează următoarele tipuri de evaluări:

• evaluarea inițială, realizată la începutul programului de educație și formare profesională și la debutul fiecărui an școlar care urmărește identificarea raportului în care se află achizițiile elevilor, demonstrate în urma evaluării, cu achizițiile necesare finalizării cu succes, în ritmul de învățare prevăzut, a programului de formare sau/și modulului sau disciplinei prevăzute de curriculum. Rezultatele evaluării sunt utilizate pentru elaborarea și punerea în practică a unor programe remediale sau de dezvoltare individuale și pentru adaptarea strategiei de învățare la cerințele indentificate ale elevilor;

• evaluarea formativă are ca obiectiv principal asigurarea dobândirii rezultatelor învățării planificate. Evaluarea formativă însoțește demersul didactic în cadrul  fiecărei lecții, sub formă de feedback imediat, constructiv, care stimulează și sprijină învățarea pentru atingerea obiectivelor de învățare ale orei de curs. Atunci când, după un număr de lecții, au fost cumulate mai multe experiențe de învățare, considerate suficiente pentru demonstrarea unor rezultate ale învățării mai complexe, legate de capacitatea elevilor de a rezolva probleme teoretice și practice care necesită parcurgerea mai multor etape, presupun cunoștințe specifice, capacitate de analiză, sinteză și judecarea unui context dat, abilități și aptitudini adecvate pentru a demonstra aceste achiziții sunt realizate evaluări cumulative în scop formativ. Rezultatele acestor evaluări furnizează date privind evoluția performanțelor elevilor și modul în care aceste performațe se raportează la rezultatele învățării prevăzute de standardele de pregătire profesională privind respectivul program de educație și formare profesională. În fucție de constatări sunt luate decizii privind implementarea unor programe individuale pentru elevi, cu scop remedial sau de dezvoltare.

• evaluarea sumativă se realizează al sfârșitul fiecărui semestru sau, după caz, la finalizarea modulului. Evaluarea sumativă are rol de certificare internă a faptului că rezultatele învățării prevăzute de standardul de pragătire profesională al calificării și transpuse în programe școlare, asociate modulului de specialitate sau a disciplinei de studio, au fost dobândite. Pentru unele dintre discipline de studiu sau modulele de specialitate, relevante pentru finalitățile programului de educație și formare profesională, se susțin lucrări scrise semestriale stabilite prin ordin al ministrului educației naționale. Majoritatea acestor evaluări sumative sunt planificate, proiectate și realizate intern de cadrele didactice care au asigurat predarea și învățarea. Pentru modulele de pregătire de specialitate, realizate prin stagii de pregătire practică la operatorii economici/instituții publice partenere, evaluarea sumativă se realizează în condițiile mediului real de mună, al unui posibil loc de muncă, fiind proiectată împreună de îndrumătorul de practică, cadru didactic de specialitate, și de persoana responsabilă de pregătirea practică a elevilor desemnată de operatorul economic/instituța publică parteneră. Evaluările sumative se raportează la standardele de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu, respectiv modul de pregătire formulate explicit sau implicit de documentele curriculare.    

Metodele și instrumentele de evaluare sunt alese de fiecare cadru didactic în raport cu obiectivele evaluării și se regăsesc printre recomandările care sunt incluse în documentele curriculare, programa școlară. Printre metodele de evaluare frecvent folosite se regăsesc evaluarea orală, teste scrise, probe practice, dar și realizarea de proiecte, referate, investigaţii, portofolii și altele. Instrumentele de evaluare sunt elaborate și aprobate, de regulă, la nivelul catedrelor de specialitate sau, în unele situații, sunt elaborate de Ministerul Educației Naționale și de inspectoratele școlare județene.

În învățământul profesional și tehnic performanțele elevilor pentru fiecare disciplină, respectiv modul de specialitate, sunt apreciate cu note de la 10 la 1. Acestea sunt apreciate drept performanță insuficientă, pentru note de la 1 la 4, suficientă, pentru note de la 5 la 6, bună, pentru note de 7 și 8, foarte bună, pentru note de 9 și 10. Înregistarea notelor este obligatorie. Cadrele didactice înscriu nota acordată în catalogul clasei, în rubrica corespunzătoare disciplinei/modulului menționând data acordării.  Nota și data la care a fost acordată este scrisă și în carnetul de note al elevului. Datele privind performanțele şcolare ale elevilor, pentru întreaga perioadă de şcolarizare, se regăsesc în cataloage, în registrul matricol și în registrele speciale privind eliberarea certificatelor - documente şcolare cu regim de arhivare permanent la nivelul unităţii de învăţământ, iar ulterior la Arhivele Statului.

Pentru fiecare disciplină de studiu, obligatorie sau opțională, la sfârşitul fiecărui semestru şi la sfârşitul anului şcolar cadrele didactice au obligaţia de a încheia situaţia şcolară a fiecărui elev. Situația școlară pentru modulele de specialitate se încheie la finalizarea fiecărui modul. Încheierea situaţiei şcolare constă în calcularea şi înregistrarea în documentele şcolare ale unităţii de învăţământ a mediei la finalul semestrului, respectiv a anului școlar. Mediile semestriale, la disciplinele la care nu se susțin lucrări scrise semestriale, se calculează ca medie aritmetică a notelor acordate și se exprima prin număr întreg obținut prin rotunjire. Pentru disciplinele la care se suțin lucrări scrise semestriale, teze, calculul mediei semestriale se calculează acordând notei obținută la teză o pondere de 25%.  Media semestrială se poate calcula numai dacă elevii al fost evaluați și li s-a acordat un număr minim de note prevăzut de Regulamentul de organizare şi funcţionare a unitaților de învățământ preuniversitar. Media anuală pentru o disciplină de studiu este media aritmetică a mediilor semestriale exprimată prin număr cu două zecimale fără rotunjire.

La module se încheie media la finalizarea modulului, fără medii semestriale; media se calculează ca medie aritmetică a notelor acordate, cu două zecimale, fără rotunjire.

Conduita elevilor este de asemenea notată. Notele sunt acordate de profesorul diriginte după consultarea profesorilor clasei. Notele la purtare sub 7 sunt aprobate  de consiliul profesoral al unităţii de învăţământ.

La sfârșitul fiecărui an școlar, elevii din fiecare clasă/an de studiu care au obținut cele mai bune rezultate școlare, reflectate de media generală și de media 10 la purtare, sunt premiați în cadrul unei ceremonii oficiale.

Datele privind performanțele școlare ale elevilor sunt raportate periodic, de regulă la sfârșitul fiecărui semestru și an școlar, de fiecare unitate de învățământ Inspectoratelor școlare județene/al Municipiului București. Deasemenea, unitațile de învățământ au obligația de a raporta, respectând metodologia de cercetare statistică specifică, filialei locale a Institutului Naţional de Statistică, date și informații privind cuprinderea elevilor în învățământul professional și tehnic și performanțele școlare ale acestora.

Analiza multicriterială a activității unității de învătământ, incluzând performanțele școlare ale elevilor, este realizată de consiliul de administrație și făcută publică de directorul unităţii de învăţământ. La nivel județean și național astfel de analize sunt realizate de Inspectoratele

Promovarea elevilor

Regulile generale şi specifice privind evaluarea, notarea şi promovarea elevilor sunt stabilite în cadrul Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar (OMEC 5447/2020) şi prin ordine ale ministrului educaţiei naționale privind organizarea și desfășurarea examenele finale.

În învăţământul profesional și tehnic, elevii pot promova de la o clasă/an de studiu la următoarea/următorul - în cadrul aceluiaşi ciclu sau nivel educaţional - dacă au obţinut pentru fiecare disciplină studiată și pentru fiecare modul, în anul şcolar considerat, cel puţin media finală 5 si cel putin media 6 la purtare. Sunt declaraţi amânaţi semestrial sau anual elevii pentru care situaţia şcolară nu poate fi încheiată la una sau mai multe discipline datorită oricăruia dintre următoarele motive: au absentat motivat sau nemotivat la cel puţin 50% din numărul de ore prevăzut într-un semestru la disciplinele respective, motiv pentru care nu au putut fi evaluaţi şi nu li s-a încheiat situaţia şcolară; au fost scutiţi de frecvenţă de către directorul unităţii de învăţământ pe perioada participării la festivaluri şi concursuri profesionale, cultural-artistice şi sportive, interne şi internaţionale; au beneficiat de bursă de studiu recunoscută de Ministerul Educaţiei Naționale; au urmat studiile, pentru o perioadă determinată de timp, în alte ţări.

Elevii declaraţi amânaţi pe semestrul I îşi pot încheia situaţia şcolară în primele patru săptămâni de la începerea semestrului al doilea, perioadă în care sunt evaluați și notați. Încheierea situaţiei şcolare a elevilor amânaţi pe semestrul al doilea sau amânaţi anual realizează înaintea sesiunii de corigenţe conform unui grafic stabilit de conducerea fiecărei unităţi de învăţământ. Elevii amânaţi care nu obțin medii de promovare la cel mult două discipline/module se pot prezenta la sesiunea de corigenţe. Încheierea situaţiei şcolare a elevilor declaraţi amânaţi și examenul de corigentă se organizează de către fiecare unitate de învățământ cu respectarea prevederilor  Regulamentului de Organizare și Funcționare a Unitaților de Învățământ Preuniversitar. Elevii care nu obţin cel puţin media anuală 5 la o anumită disciplină/modul sunt declaraţi corigenţi. Elevii care nu sunt corigenţi la mai mult de două discipline/module au posibilitatea promovării acestora prin susținerea examenului de corigenţă organizat la sfârşitul fiecărui an școlar. Perioada de desfășurare a examenelor de corigentă este stabilită, pentru fiecare an școlar, prin Ordin al ministrului educaţiei naționale. Examenul de corigenţă dă posibilitatea elevilor să demonstreze dobândirea rezultatelor învățării prevăzute de programa școlară a disciplinei/modulului, cel puțin la nivelul minimal corespunzător notei 5, pentru a fi  declarați promovați. Examenul de corigentă constă în evaluare elevilor corigenți prin probe adecvate specificului disciplinei/modulului: scrise, orale și practice.

Examenul de corigenţă se susţine în faţa unei comisii formate din cadre didactice din unitatea de învățământ, constituită prin decizie a directorului unităţii, constituită dintr-un preşedinte şi doi membri examinatori, din care unul este cadrul didactic care a predat elevului disciplina sau modulul respectiv.

În majoritatea cazurilor, combinaţia utilizată este probă orală - probă scrisă, cu excepţia acelor discipline care sunt predominant bazate pe activităţi practice (cum sunt de exemplu cele incluse în aria curriculară Tehnologii). Proba scrisă are o durată de 90 de minute, iar elevii pot opta pentru un subiect din două propuse de comisie. Pentru stabilirea subiectului examinării orale elevii extrag un bilet, din mai multe pregătite pentru examen, de către membrii comisiei. Elevii pot să schimbe biletul de examinare de cel mult două ori, cu o diminuare corespunzătoare a notei maxime finale care poate fi acordată. În timpul probei orale, elevii prezintă răspunsurile la întrebările de pe biletul de examinare și răspund la întrebările formulate de examinatori. Fiecare cadru didactic, membru al comisiei de examinare acordă independent o notă pentru fiecare probă şi calculează media finală rotunjită. Nota finală la examenul de corigenţă este media aritmetică rotunjită a notelor finale acordate de cadrele didactice – în condiţiile în care diferenţa dintre cele două note este mai mică de 1 punct; în cazul unor diferenţe mai mari medierea între cadrele didactice este asigurată de preşedintele comisiei. Nota finală a examenului de corigenţă constituie nota finală anuală pentru disciplina/modulul respectiv şi este înregistrată în dosarul examenului de corigență, în documentele şcolare ale unităţii de învăţământ - catalogul clasei şi registrul matricol. Elevii care nu promovează examenul de corigenţă la o singură disciplină (media finală mai mică decât 5) pot fi re-examinaţi înainte de începerea anului şcolar - în urma solicitării părinţilor şi cu aprobarea directorului unităţii de învăţământ.

Sunt declaraţi repetenţi elevii care se află la sfârsitul anului şcolar în una dintre următoarele situaţii: elevii care au obţinut media finală mai mică decât 5 la mai mult de două discipline; elevii care au obţinut la purtare media anuală mai mică decât 6 la purtare; elevii corigenţi care nu promovează examenul de corigenţă; elevii amânaţi care nu promoveaza în sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare, si nici in cea de corigenţă la cel puţin o disciplină; elevii exmatriculaţi, cu drept de reînscriere.

Elevii repetenţi se pot înmatricula în clasa corespunzătoare în anul şcolar următor în aceeaşi şcoală sau în alta, în limita numărului de elevi pe clasă stabilit prin Legea Învăţământului și altor prevederi specifice. Elevii din învăţământul profesional și tehnic pot să se afle de cel mult două ori în situaţie de repetenţie, iar o anumită clasă poate fi repetată cel mult o dată.

Situaţia şcolară a elevilor la sfârşitul semestrelor şi anului şcolar este validată de consiliul profesoral. Secretarul consiliului profesoral menţionează în procesul verbal situaţia şcolară a elevilor pe clase, nominalizând elevii promovaţi, corigenţi, repetenţi şi amânaţi. Situaţia şcolară a elevilor corigenţi, repetenţi şi amânaţi se comunică în scris părinţilor, cel mai târziu după 10 zile de la încheierea semestrului sau anului şcolar; părinţii trebuie de asemenea să fie informaţi asupra perioadei în care se organizează examenul de corigenţă. Cu toate că nu este stabilit în mod explicit de legislaţie, majoritatea unităţilor de învăţământ organizează în timpul vacanţei de vară perioade intensive de educaţie remedială în scopul sprijinirii pregătirii elevilor care au rămas corigenţi la una sau două discipline.

Elevii învăţământului profesional şi tehnic participă la evaluările și testările naţionale și internaționale, conform metodologiilor specifice de organizare.

Certificare

Conform documentelor reglatoare în vigoare, procesul de evaluare în  învăţământul profesional şi tehnic este proiectat ca parte integrantă a procesului de educaţie şi formare profesională iniţială desfăşurat prin învăţământul preuniversitar.

În acelaşi timp, evaluarea şi certificarea în învăţământul profesional şi tehnic sunt adecvate atât scopurilor şi obiectivelor specifice învăţământului preuniversitar, ai cărui absolvenţi se pot orienta fie către învăţământul terţiar, învățământul superior (în urma obținerii diplomei de bacalaureat), fie către piaţa muncii, cât şi obiectivelor specifice învăţării pe tot parcursul vieţii. În acest context, la baza certificării se află demonstrarea competenţelor/ rezultatelor învățării specificate explicit în standardele de pregătire profesională.

Un aspect important în evaluarea realizată în învăţământul profesional şi tehnic este asigurarea coerenţei între evaluarea curentă şi cea cu scop de certificare, cu ajutorul principiului complementarităţii scopurilor şi obiectivelor celor doua forme de evaluare. Astfel, evaluarea curentă, continuă, internă, contribuie la formarea competenţelor profesionale prevăzute ca rezultate ale învăţării (competenţe cheie, unităţi de competenţe tehnice generale, unităţi de competenţe tehnice specializate) în Standardul de pregătire profesională. Aceasta se realizează atât în contextul şcolii, de către cadrele didactice, dar şi la agentul economic (în cazul pregătirii practice) de către cadrele didactice şi tutori (specialişti desemnaţi de agentul economic pentru îndrumarea şi urmărirea activităţii de practică).

Evaluarea sumativă cu scop de certificare se realizează, la finalizarea programului de pregătire profesională inițială şi este reglementată prin metodologii aprobate prin Ordin al ministrului educației naționale.

În prezent, organizarea și desfășurarea examenelor de certificare a calificării profesionale pentru absolvenții învățământul profesional și tehnic este reglementată după cum urmează:

• Absolvenții liceului,  filiera tehnologică susțin examen de certificare a calificării profesionale conform prevederilor Ordinului MEN nr. 4434/2014 privind aprobarea Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de certificare a calificării absolvenților  învățământului liceal, filiera tehnologică.

• Absolvenții învățământului profesional sustin examen de certificare a calificării profesionle conform prevederilor Ordinului MEN nr. 4435 /2014 privind aprobarea Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de certificare a calificării profesionale pentru absolvenții învățământului profesional cu durata de 3 ani.

• Absolvenții învățământului postliceal sustin examen de certificare a calificării profesionle conform prevederilor conform prevederilor Ordinului MEN nr. 5005 din 2.12.2014 privind aprobarea Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de certificare a calificării profesionale a absolvenților învățământului postliceal.

Cadrul normativ privind organizarea și desfășurarea examenelor de certificare are următoarele principale elemente de reglementare:

• Organizarea şi desfăşurarea examenelor de certificare a calificării profesionale sunt coordonate metodologic, la nivel naţional, de Comisia Naţională de Evaluare şi Certificare - CNEC, constituită în fiecare an şcolar şi funcţionând în cadrul Ministerului Educaţiei Naționale. În plan local, la nivel județean,   Comisiile Județene de Evaluare și Certificare, sunt responsabile de organizarea Centrelor de Examen și coordonarea examenelor de certificare.

• Din Comisiile Județene de Evaluare și Certificare fac parte inspectorul de specialitate pentru învățământul profesional și tehnic și reprezentanți ai părților interesate: preşedintele Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social în Formarea Profesională sau un reprezentant al acestuia, directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă sau un reprezentant al acestuia, reprezentanți ai altor parteneri sociali în calitate de vicepreședinți, astfel încât cel puțin jumătate dintre aceștia să fie reprezentanți ai partenerilor sociali.

• Centrele de examen se organizează în unitați de învățământ prin decizie a inspectorului școlar general; centrele de examen pot asigura, în spaţiile proprii sau ale operatorilor economici/instituții publice partenere, condiţii optime de desfăşurare a probelor de examen, de regulă cât mai apropiate de condiţiile de muncă de la agenţii economici,  pot asigura desfăşurarea activităţilor specifice comisiilor de examen în condiţii optime, precum şi securitatea documentelor comisiei, au experienţă recunoscută pe piaţa locală a muncii în pregătirea profesională.

• Comisiile din centrele de examen sunt constituite din preşedinte – directorul/directorul adjunct al unităţii de învăţământ, cadru didactic de specialitate pentru domeniul calificărilor porfesionale pentru care se organizează examn de certificare a calificării profesionale, vicepreşedinte – reprezentantul agentului economic pentru una din calificările profesionale certificate sau, în lipsa acestuia, un reprezentant al Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea Profesională (CLDPSFP) sau un reprezentant al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, după caz, secretar – secretarul unităţii de învăţământ în care se organizează centrul de examen sau un cadru didactic de specialitate din respectiva unitate de învăţământ, membri evaluatori - evaluatori externi pentru fiecare calificare profesională, printre care reprezentanți ai operatorilor economici/instituțiilor publice partenere în pregătirea practică a elevilor, evaluatori autorizați, externi unității de învățământ.

• În fiecare centru de examen, activitatea Comisiei de examen este observată şi evaluată de un reprezentant desemnat de CJEC/CMBEC, numit monitor al calităţii examenului de certificare, nominalizat în decizia de constituire a comisiei de examen din acel centru.

• Probele examenelor de certificare sunt adecvate nivelului de calificare.

Accesul la examenul de certificare a calificării profesionale nivel 3 este asigurat prin promovarea învățământului profesional/ dual pentru obținerea certificatului de calificare profesională, nivel 3 (3EQF).

Accesul la examenul de certificare a calificării profesionale nivel 4 este asigurat prin promovarea învăţământului liceal, filiera tehnologică, pentru obţinerea certificatului de calificare profesională, nivel 4 (4EQF).

Candidații declarați admiși la examenul de certificare obțin certificatul de calificare profesională și suplimentul descriptiv al certificatului.

Certificatul de calificare profesională asigură absolvenţilor accesul pe piaţa muncii. Certificatul de calificare profesonală de nivel 3 (3EQF) dă posibilitatea absolvenților de a se înscrie pentru finalizarea studiilor liceale, filiera tehnologică, iar unele module de specialitate sunt recunoscute în învățământul terțiar.

Absolvenții învățământului liceal, filiera tehnologică, susțin în condițiile legii examenul de bacalaureat, promovarea căruia este condiție pentru înscrierea la examenul de admitere în învățământul superior.

Evaluarea şi certificarea în învăţământul profesional şi tehnic are la bază standardul de evaluare asociat fiecărei unităţi de rezultate ale învăţării din standardul de pregătire profesională al unei calificări. Standardul de evaluare precizează condiţiile prin care se probează dobândirea unităţii de rezultate ale învăţării, respectiv:

• materialele și echipamentele necesare în contextul evaluării pentru a demonstra rezultatele învăţării dobândite

• criteriile de realizare şi ponderea acestora – enunţuri asociate rezultatelor învăţării, care specifică cu mai multă exactitate rezultatele elevului, prin indicarea unor etaloane prin care se poate măsura nivelul de performanță la care competenţa este demonstrată

• indicatorii de realizare şi ponderea acestora, prin care fiecare criteriu este detaliat, în relaţie cu rezultatele învăţării și prin care se poate măsura nivelul de dobândire a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor/ competențelor.

Formularea criteriilor şi a indicatorilor de evaluare este valorificată de către evaluatori şi de către oricine este implicat în asigurarea calităţii formării profesionale inițiale, pentru a determina demonstrarea de către un elev a unui rezultat al învăţării.

Standardul de evaluare asociat unei unități de rezultate ale învățării poate fi folosit atât în contextul evaluării formative, sumative cât și în scopul certificării calificării profesionale.

Certificarea la absolvirea învățământului profesional

Pentru învățământul profesional evaluarea în vederea certificării calificării profesionale este realizată de comisii de examinare externe unității de învățământ în care, dintre cei trei evaluatori externi, din comisia de examinare din cadrul centrului de examen, doi sunt reprezentanți ai operatorilor economici.

Examenul de certificare a calificării profesionale pentru absolvenții învățământului profesional constă într-o probă practică și o probă orală. Proba practică are ca scop demonstrarea dobândirii rezultatelor învățării, din standardul de pregătire profesională, relevante pentru calificarea respectivă.

Pentru fiecare calificare, temele probei practice sunt selectate de unitatea de învățământ- centru de examen din Lista națională a temelor pentru proba practică. 

Această Listă națională a temelor pentru proba practică este realizată pe baza propunerilor unităților de învăţământ care pregătesc elevi în calificările profesionale pentru care se organizează examen de certificare a calificării profesionale, în colaborare cu operatorii economici/ instituțiile publice cu care s-au încheiat parteneriate pentru pregătirea practică.

Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic întocmește Lista națională a temelor pentru proba practică și Fișele de evaluare asociate pentru fiecare domeniu și calificare profesională pe baza analizei propunerilor unităților de învățământ, din perspectiva respectării standardelor de pregătire profesională în vigoare, a adecvării temelor propuse la specificul calificării și la nivelul de calificare.

Certificarea la absolvirea învățământului liceal tehnologic

Examenul de certificare a calificării profesionale pentru  absolvenții învățământului liceal, filiera tehnologică, constă într-o probă practică și o probă orală.

Proba practică vizează realizarea unui proiect care are drept scop demonstrarea, în situaţia de examen de certificare, a dobândirii rezultatelor învățării prevăzute în standardul de pregătire profesională al calificării respective. Proiectul poate fi însoţit de o machetă, un produs, un film didactic, un portofoliu ilustrativ etc., referitor la tema abordată. 

Proba orală, de susţinere a proiectului, are scopul demonstrării de către candidat, cu ajutorul unor competenţe-cheie prevăzute în standardul de pregătire profesională (de exemplu comunicarea orală), într-un mod integrat, a conţinutului proiectului. 

Evaluarea absolvenților este realizată de cadre didactice de specialitate care au îndrumat realizarea proiectelor și de evaluatori externi: cadre didactice de specialitate din altă unitate de învățământ decât cea care este desemnată centru de examen sau specialiști ai operatorilor economici/ instituțiilor publice cu care unitatea de învăţământ are încheiate parteneriateprivind pregătirea practică a elevilor.

Suplimentul EUROPASS la certificatul de calificare este reglementat de Ordinul M.E.N.C.Ș nr. 3742 din 06.05.2016 privind aprobarea modelului Suplimentului descriptiv la certificatul de calificare/certificatul de calificare profesională, EUROPASS.