În ultimii ani, în România, principiile educaţiei permanente au fost incluse ca priorităţi în cadrul documentelor de politici în domeniul educaţiei, formării continue şi ocupării forţei de muncă.

Menţionăm în acest sens, Strategia Educaţie şi Cercetare pentru Societatea Cunoaşterii şi  noua lege a educaţiei, Legea Educaţiei Naţionale (legea nr. 1/2011).

S-au realizat o serie de progrese în identificarea priorităţilor strategice şi a unor direcţii de acţiune în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii, cum ar fi recunoaşterea şi validarea învăţării non-formale şi informale şi orientarea educaţiei şi formării către dezvoltarea competenţelor transversale la orice vârstă.

România a făcut progrese în implementarea sistemelor de recunoaştere şi validare a competenţelor dobândite în contexte informale şi nonformale de învăţare:

Evaluarea şi certificarea competenţelor dobândite în contexte informale şi nonformale de învăţare, prin intermediul Centrelor de Evaluare şi Certificare a Competenţelor Profesionale autorizate de Autoritatea Națională pentru Calificări. 

Introducerea instrumentelor dezvoltate la nivel european: 

• Europass şi Youthpass

• Paşaportul lingvistic

• Documentul de mobilitate

• Suplimentul la diplomă

• Suplimentul la certificatul profesional (care facilitează recunoaşterea voluntară a competenţelor şi a calificărilor).

Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale acţionează în calitate de Centru Naţional Europass şi Youthpass, gestionând procesul de completare şi eliberare a documentelor menţionate împreună cu organizaţiile emitente.

•  Implementarea sistemelor de evaluare a competenţelor tinerilor care doresc să beneficieze de programe de tip A doua şansa, proces iniţiat de Ministerul Educaţiei prin Implementarea programelor Phare Acces la Educaţie.

•  Programele ANOFM de evaluare şi certificare a competenţelor cetăţenilor români care au lucrat în străinătate şi care se reîntorc în România.

Strategia Nationala de Învăţare pe tot Parcursul Vieţii 2015 -2020

Strategia Nationala de Învăţare pe tot Parcursul Vieţii 2015 -2020  a fost adoptată în iunie 2015.

Obiective

Obiectivele Strategiei Naţionale de Învăţare pe tot Parcursul Vieţii 2015 - 2020 sunt de a creşte participarea la învăţarea pe tot parcursul vieţii şi de a îmbunătăţi relevanţa sistemelor de învăţământ şi formare profesională pentru piaţa muncii.

În conformitate cu obiectivul UE, principalul obiectiv strategic al României pentru anul 2020 este ca cel puţin 10% din populaţia adultă (cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani) să participe la activităţi de învăţare pe tot parcursul vieţii.

Piloni strategici

Aceste obiective sunt acoperite de cei trei piloni  strategici care includ acțiuni de coordonare, finanţare şi reglementare:

Pilonul 1: Acces şi stimulente pentru participare;

Pilonul 2: Calitate şi relevanţă; şi

Pilonul 3: Parteneriate pentru o mai bună informare.

Direcţii de acțiune

Direcţiile de acțiune propuse abordează direct constrângerile identificate privind participarea la învăţarea pe tot parcursul vieţii (ÎPV): informaţii reduse și asimetrice, stimulente insuficiente şi capacitate inadecvată.

Pilonul 1 - Direcţii de acţiune:

• Finanţarea pentru creşterea cererii ÎPV

• Sprijinirea șomerilor și persoanelor inactive, inclusiv prin stimulente financiare și consiliere

• Finanţarea pentru diversificarea ofertei ÎPV

• Consolidarea și asigurarea finanţării pentru încurajarea pieţei de ÎPV inclusiv prin îmbunătățirea serviciilor de consiliere

• Sprijinirea participării la programele europene de mobilitate

•  Implicareaunităților de învăţământ profesional și tehnic și a instituţiilor de învăţământ superior în ÎPV

•  Recunoaşterea învăţării anterioare, inclusiv a competențelor obţinute în străinătate

Pilonul 2 - Direcţii de acţiune:

• Îmbunătăţirea calităţii şi a disponibilităţii informaţiilor

• Evaluarea nevoilor de competenţe şi dezvoltarea unui set de competenţe mai cuprinzător

• Implicarea unităților de învăţământ profesional și tehnic a instituţiilor de învăţământ superior în ÎPV

• Consolidarea și asigurarea finanţării pentru încurajarea pieţei de ÎPV inclusiv prin îmbunătățirea serviciilor de consiliere

• Îmbunătăţirea Cadrului Naţional al Calificărilor și consolidarea coordonării între părțile interesate

• Crearea unui sistem de asigurare a calităţii, monitorizare și evaluare pentru ÎPV

Pilonul 3 - Direcţii de acţiune:

• Consolidarea și asigurarea finanţării pentru încurajarea pieţei de ÎPV inclusiv prin îmbunătățirea serviciilor de consiliere

• Îmbunătăţirea Cadrului Naţional al Calificărilor și consolidarea coordonării între părțile interesate

Grupuri țintă

Această strategie vizează, în linii mari, două tipuri de grupuri ţintă: beneficiarii principali ai ÎPV şi organizaţiile şi agenţiile de implementare, care vor juca un rol important în creşterea oportunităţilor pentru ÎPV.

Beneficiarii principali includ: persoanele cu nevoi de recunoaștere a competențelor dobândite anterior (inclusiv pentru românii care trăiesc în străinătate), personalul instituţiilor de învăţământ superior și a unităților de învățământ profesional și tehnic, participanţii adulţi la formare în învăţământul profesional şi tehnic continuu, grupurile dezavantajate sau subreprezentate (de exemplu, şomeri, persoane care au părăsit timpuriu şcoala, populaţia de etnie romă, angajaţi în vârstă, angajaţi cu un nivel scăzut de calificare, persoanele cu dizabilităţi), personalul Autorităţii Naţionale pentru Calificări şi membrii Comitetelor sectoriale.

Implementarea Strategiei Naţionale de Învăţare pe tot Parcursul Vieţii este de aşteptat să deservească aproximativ 1,6 milioane de persoane, în perioada 2015-2020.

Organizaţiile şi agenţiile de implementare avute în vedere de această strategie includ Ministerul Educaţiei, Autoritatea Naţională de Calificări, universităţi, ONG-uri, furnizori de formare, centre de evaluare şi Centre Comunitare de Învăţare Permanentă.