Statutul personalului didactic (Legea 1/2011) stabileşte pentru fiecare funcţie didactică şi didactică auxiliară cerinţele privind formarea iniţială, sub forma condiţiilor de ocupare a funcţiilor respective. Aceste condiţii se referă la studiile şi formarea profesională care trebuie urmate de persoanele care doresc să ocupe o funcţie didactică sau didactică auxiliară. Numai persoanele care satisfac aceste condiţii sunt considerate calificate pentru funcţiile respective. În condiţii speciale, funcţiile didactice în învăţământul preuniversitar pot fi ocupate pentru perioade limitate de timp cu personal necalificat. În majoritatea cazurilor această situaţie se constituie ca o amânare a calificării şi se aplică numai în situaţiile şi în locurile în care există o lipsă de cadre didactice calificate (de exemplu pentru anumite discipline - cum sunt informatica sau limbile moderne, sau în anumite localităţi etc.).

Funcţiile didactice din învăţământul preuniversitar sunt stabilite în Statutul personalului didactic (Legea 1/2011) după cum urmează:

• în educaţia antepreşcolară: educator-puericultor
• în învăţământul preşcolar: educator/educatoare, institutor/institutoare, profesor pentru învăţământ preşcolar
• în învăţământul primar: învăţător/învăţătoare, institutor/institutoare, profesor pentru învăţământ primar
• în învăţământul gimnazial, profesional, liceal şi terţiar nonuniversitar: profesor, profesor de instruire practică, maistru-instructor;
• în învăţământul vocaţional: profesor corepetitor
• în învăţământul special şi în comisiile de expertiză complexă: educatoare/educator, educatoare/educator de sprijin, învăţător-educator, învăţător itinerant şi de sprijin, învăţător, maistru-instructor, institutor, profesor itinerant şi de sprijin, profesor educator, profesor-psihopedagog, profesor-psiholog şcolar, profesor-logoped, psiholog, psihopedagog, logoped, profesor de psihodiagnoză şi kinetoterapeut

Acestea sunt completate cu următoarele funcţii didactice din cadrul unităţilor conexe învăţământului preuniversitar:

• în centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică: profesor-psihopedagog, profesor-psiholog, profesor-sociolog, profesor-logoped, consilier şcolar;
• în centrele logopedice interşcolare şi în cabinetele şcolare: profesor-logoped, cu calificarea în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie;
• în casele corpului didactic: profesor-metodist, profesor-asociat, formator, mentor de dezvoltare profesională;
• în cluburile sportive şcolare: profesor, antrenor, profesor-antrenor;
• pentru realizarea de activităţi extraşcolare: învăţător/învăţătoare, institutor/institutoare, profesor pentru învăţământ primar, profesor, maistru-instructor, antrenor, profesor-antrenor;
• în unităţile de învăţământ, pentru asigurarea formării iniţiale şi a inserţiei profesionale a cadrelor didactice: profesor mentor;
• în centrele de documentare şi informare: profesor documentarist.

Funcţiile didactice auxiliare sunt de asemenea stabilite în cadrul Statutul personalului didactic (Legea 1/2011) şi sunt următoarele:

• bibliotecar,
• documentarist,
• redactor;
• informatician;
• laborant;
• tehnician;
• pedagog-şcolar;
• instructor-animator,
• instructor de educaţie extraşcolară;
• asistent social;
• corepetitor.
• mediator şcolar;
• secretar;
• administrator financiar (contabil);
• administrator de patrimoniu.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţie Sociale, este autorizat ca, în funcţie de dinamica învăţământului, să stabilească şi să reglementeze noi funcţii didactice, respectiv didactice auxiliare.

Pentru învăţământul superior, Statutul personalului didactic (Legea 1/2011) stabileşte următoarele funcţii didactice:

• asistent universitar,
• lector universitar/şef de lucrări,
• conferenţiar universitar,
• profesor universitar

Formarea iniţială pentru toate funcţiile didactice în România este bazată atât pe un  model paralel (concurent) - însemnând că educaţia şi formarea în specialitate este combinată cu formarea profesională pentru cariera didactică în cadrul aceleiaşi secvenţe educaţionale, cât şi un model consecutiv – însemnând că profesională pentru cariera didactică se realizează ulterior educaţiei şi formării în specialitate  Pentru anumite funcţii didactice este necesară o formare profesională suplimentară - care poate fi considerată ca făcând parte din formarea iniţială, dar care are de obicei loc după absolvirea nivelului educaţional necesar funcţiei didactice respective (de exemplu formarea specifică pentru funcţii didactice din învăţământul special, studii pentru doctorat pentru funcţiile didactice conferenţiar universitar şi profesor universitar etc.).

Pentru învăţământul preuniversitar, formarea iniţială furnizată în învăţământul formal este completată cu o perioadă de stagiul practic cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, de regulă sub coordonarea unui profesor mentor cu durata de 1 an. În timpul acestei perioade, cadrele didactice debutante sunt angajate pe bază de contract de muncă identice cu cele ale cadrelor didactice angajate definitiv, conţinând aceleaşi responsabilităţi, drepturi şi obligaţii (inclusiv norma didactică, salariu etc.). Perioada de inserţie profesională are o importantă dimensiune de sprijin şi supraveghere şi se încheie cu un examen formal - examenul de definitivare în învăţământ. Numai după promovarea examenului de definitivare cadrele didactice intră pe deplin în viaţa lor profesională ca şi cadre didactice cu statut definitiv. Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în condiţiile legii nu mai pot lucra ca şi cadre didactice calificate.Indiferent de procedura exactă aplicată, selecţia, recrutarea şi angajarea cadrelor didactice în învăţământul de stat şi privat trebuie să se bazeze pe concurs. Pentru învăţământul preuniversitar de stat, selecţia, recrutarea şi angajarea cadrelor didactice se realizează prin examen competitiv, în timp ce pentru învăţământul preuniversitar privat şi pentru învăţământul superior se realizează prin metoda recrutare deschisă.

Condiţiile de muncă de bază pentru cadrele didactice sunt stabilite în cadrul Statutului personalului didactic (Legea 1/2011). Acestea se referă la competenţele, responsabilităţile, drepturile şi obligaţiile specifice personalului didactic şi didactic auxiliar, precum şi ale celui de conducere, de îndrumare şi de control, la condiţiile şi modalităţile de ocupare a posturilor şi funcţiilor didactice, didactice auxiliare, a funcţiilor de conducere, de îndrumare şi de control, precum şi condiţiile şi modalităţile de eliberare din aceste posturi şi funcţii, de încetare a activităţii şi de pensionare a personalului didactic şi didactic auxiliar, la sistemul de perfecţionare şi de evaluare, precum şi la criteriile de normare şi de salarizare, de acordare a distincţiilor şi a premiilor, de aplicare a sancţiunilor.

În urma definitivării în învăţământ, dezvoltarea profesională în continuare a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar este un proces în două etape. Fiecare etapă este finalizată prin evaluări specifice şi conduce la certificare şi un grad profesional mai înalt. Nivelurile profesionale care pot fi obţinute de cadrele didactice din învăţământul preuniversitar sunt, în această ordine: gradul didactic II şi gradul didactic I. Gradele didactice sunt recompensate cu niveluri de salarizare mai înalte pentru aceeaşi funcţie didactică, aceleaşi studii şi aceeaşi vechime în învăţământ şi conferă drepturi pentru a concura pentru poziţii de conducere, de îndrumare şi control.

În ceea ce priveşte învăţământul superior, fiecare funcţie didactică succesivă este asimilată unui nivel profesional mai înalt, cel mai înalt fiind cel de profesor universitar.

Formarea continuă (perfecţionarea) cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar este un drept. Unităţile de învăţământ trebuie să asigure toate condiţiile necesare pentru ca personalul didactic să poată participa la activităţi de formare continuă. În acelaşi timp, Statutul personalului didactic (Legea 1/2011) stipulează că personalul didactic, precum şi personalul de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar este obligat să participe periodic la programe de formare continuă, astfel încât să acumuleze, la fiecare interval consecutiv de 5 ani, considerat de la data promovării examenului de definitivare în învăţământ, minimum 90 de credite profesionale transferabile.

Personalul didactic din învăţământul superior nu este obligat prin lege să participe la programe de perfecţionare; legea stabileşte numai tipurile de programe de perfecţionare disponibile pentru această categorie de personal.

Toate poziţiile de conducere, de îndrumare şi control în învăţământul preuniversitar sunt ocupate pe bază de concurs organizat numai pentru cadre didactice. Pentru a fi admişi la concurs, cadrele didactice trebuie să satisfacă anumite condiţii stabilite de lege şi de Ministerul Educaţiei şi Cercetării (grad didactic, vechime în învăţământ, performanţă etc.). Pentru fiecare poziţie de conducere, de îndrumare şi control sunt stabilite indemnizaţii salariale specifice, adăugate la salariul corespunzător studiilor, gradului didactic şi vechimii în învăţământ.

Structurile şi poziţiile de conducere din învăţământul superior sunt alese fie prin concurs, fie prin vot secret pentru perioade de 4 ani, conform prevederilor legii şi Cartei Universitare a fiecărei instituţii de învăţământ superior.

Rectorul universităţilor de stat şi particulare se desemnează prin una dintre următoarele modalităţi:

• pe baza unui concurs public, în baza unei metodologii aprobate de senatul universitar nou-ales, conformă cu prezenta lege; sau
•  prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare din cadrul universităţii şi al reprezentanţilor studenţilor din senatul universitar şi din consiliile facultăţilor

Decanii sunt selectaţi prin concurs public organizat de noul rector şi validat de senatul universitar.

Membrii senatului universitar, fără excepţie, vor fi stabiliţi prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi cercetătorilor titulari, respectiv al tuturor studenţilor. Fiecare facultate va avea reprezentanţi în senatul universitar, pe cote-părţi de reprezentare stipulate în Carta universitară.

Directorii de department sunt alesi prin votul direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare din departament.