Învăţământul primar este oferit în mod egal tuturor copiilor, inclusiv celor cu nevoi educaţionale speciale fie în unităţi de învăţământ special, fie în unităţi de învăţământ de masă. Învăţământul primar asigură oportunităţi egale tuturor copiilor pentru realizarea primei etape a educaţiei de bază (educaţia elementară) şi pentru continuarea studiilor în nivelurile educaţionale subsecvente.

Curriculumul pentru învăţământul primar este stabilit de Ministerul Educaţiei.

Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învățământ variază între 20 – 22 de ore pe săptămână la învățământul primar. În cazul învățământului în limbile minorităților naționale, numărul maxim de ore variază între 23-26 de ore.

Conform finalităţilor generale ale învăţământului, curriculumul în vigoare asigură pentru învăţământul primar  formarea competențelor-cheie la nivel elementar. Nivelul elementar se referă la achizițiile dobândite de elev la finalul învățământului primar care îi permit să efectueze operări simple, în contexte cunoscute, cu preponderență concrete. Din punctul de vedere al dezvoltării cognitive, acest nivel corespunde stadiului operațiilor concrete. (Conform ordinului  nr. 3239 din 5 februarie 2021 privind aprobarea documentului de politici educaţionale Repere pentru proiectarea, actualizarea şi evaluarea Curriculumului naţional. Cadrul de referinţă al Curriculumului naţional.

În sistemul de învăţământ românesc se operează cu următoarele categorii de competențe: 

• competențe-cheie,  
• competențe generale,
• competențe specifice.

Competențele generale reprezintă achizițiile dobândite de elevi prin parcurgerea unei discipline de studiu. Competențele generale exprimă contribuția fiecărei discipline/modul de pregătire la profilul de formare asociat ciclului școlar și, prin aceasta, la dezvoltarea competențelor-cheie. 

Competențele specifice reprezintă achiziții  dobândite de elevi prin parcurgerea unei discipline de studiu, pe durata unui an școlar. Competențele specifice reprezintă etape în procesul de dezvoltare a competențelor generale și sunt derivate direct din acestea.  

Conform Legii  învățământului preuniversitar (Legea 198/2023), Curriculumul național este ansamblul coerent al elementelor care reglementează activitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar şi include planurile-cadru de învăţământ, programele şcolare şi standardele naţionale de evaluare. 

În planurile-cadru sunt prevăzute disciplinele, domeniile de studiu, modulele de pregătire obligatorii şi opţionale, precum şi bugetul de timp alocat acestora.

Procesul de dezvoltare sau de revizuire curriculară este descris în documentul intitulat Repere pentru proiectarea, actualizarea şi evaluarea Curriculumului naţional. Cadrul de referinţă al Curriculumului naţional.

Managementul procesului de schimbare curriculară  implică actorii cu responsabilități specifice, de exemplu: grupuri de lucru și, după caz, grupuri de validare care participă la procesul de dezvoltare/ revizuire curriculară; dezbatere publică/dezbaterea specialiștilor şi a practicienilor din domeniu; avizarea metodologică și înaintarea la ministerul educației, în vederea aprobării.

Trunchiul comun (TC) se constituie din disciplinele obligatorii, pentru toţi elevii din învăţământul primar, și se stabileşte la nivel central prin ordin al ministrului educaţiei.

Programele școlare stabilesc, pentru fiecare disciplină de studiu din planul de învățământ, competențele specifice pe care se fundamentează întregul proces de predare-învățare-evaluare.

Curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii (CDEOŞ) se constituie din disciplinele /domeniile de studiu, este propus pentru toţi elevii din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, filiera teoretică şi filiera vocaţională, şi este elaborat la nivel naţional, regional, local sau la nivelul unităţii de învăţământ. Elevul are posibilitatea de a lege disciplinele/domeniile de studiu, din oferta şcolii, în funcţie de propriile nevoi şi interese de cunoaştere.

Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ stabileşte curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii, în urma consultării elevilor, părinţilor/ reprezentantului legal şi pe baza resurselor disponibile.

Pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal, filiera teoretică şi filiera vocaţională, programele şcolare pentru disciplinele care fac parte din CDEOŞ se pot elabora la nivel naţional sau la nivelul unităţilor de învăţământ, cu consultarea, după caz, a consiliului profesoral, consiliului şcolar al elevilor, a structurii asociative a părinţilor, precum şi a reprezentanţilor comunităţii locale sau a operatorilor economici cu care unitatea de învăţământ are parteneriate pentru pregătirea practică a elevilor. Acestea sunt aprobate de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, în baza avizului de specialitate al comisiei pentru curriculum, după avizarea lor de către inspectoratele școlare.

Pentru fiecare disciplină de studiu, programa școlară acoperă 75% din orele de predare și evaluare, lăsând la dispoziția cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei de studiu respectiv. În funcție de caracteristicile elevilor și de strategia școlii din care face parte, profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei de studiu este folosit pentru învățare remedială, în cazul copiilor cu probleme speciale, pentru consolidarea cunoștințelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanțe superioare, conform unor planuri individuale de învățare elaborate pentru fiecare elev.

Conform Legii Educației (Legea 198/2023), Art. 85, curriculumul național pentru învățământul primar se axează pe 8 domenii de competențe cheie care determină profilul de formare a elevului: 

1. competenţă de citire, scriere şi înţelegere a mesajului;
2. competenţă în multilingvism;
3. competenţă matematică şi competenţă în ştiinţe, tehnologie şi inginerie;
4. competenţă digitală, inclusiv de siguranţă pe internet şi securitate cibernetică;
5. competenţă personală, socială şi de a învăţa să înveţi;
6. competenţă civică, juridică şi de protejare a mediului;
7. competenţă antreprenorială;
8. competenţă de sensibilizare şi exprimare culturală.

Educația fizică și sportul în învățământul preuniversitar sunt cuprinse în trunchiul comun al planurilor de învățământ. 

Curriculumul pentru clasele pregătitoare urmărește dezvoltarea fizică, socioemoțională, cognitivă a limbajului și comunicării, precum și dezvoltarea capacităților și a atitudinilor în învățare, asigurând totodată punțile către dezvoltarea celor 8 competențe-cheie.

Conform Legii  învățământului preuniversitar (Legea 198/2023), Art.87, planurile-cadru ale învățământului primar includ religia ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun. Elevilor aparținând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor, li se asigură dreptul constituțional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii. Înscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie se face prin cererea scrisă a elevului major sau a părinţilor/ reprezentantului legal, pentru elevul minor. Schimbarea acestei opţiuni se face tot prin cererea scrisă a elevului major sau a părinţilor/reprezentantului legal, pentru elevul minor. În cazul în care elevul nu frecventează orele de religie, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină. Elevului care nu frecventează orele de religie i se va asigura prezenţa în unitatea de învăţământ pe durata derulării cursurilor.

Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate, în condiţiile prezentei legi, de profesorii pentru învăţământul primar de la clasa respectivă, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de competenţă, şi sunt remunerate prin plata cu ora. Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate şi de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora sau prin plata cu ora.

Programele școlare pentru învățământul primar conțin: 

• Notă de prezentare, care precizează statutul disciplinei de studiu, precum și prezentarea structurii programei școlare.
• Competențe generale, care sunt definite la nivelul fiecărei discipline și se formează pe parcursul studierii disciplinei, în cadrul fiecărui nivel de învățământ.
• Competente specifice și exemple de activități de învățare:
  • Competențele specifice sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora (fiind formate pe parcursul unui an școlar).
  • Activitățile de învățare reprezintă contexte în care sunt formate, exersate, consolidate, competențele specifice.
• Conţinuturi ale învăţării  sunt organizate pe domenii și reprezintă achiziții de bază prin care se urmărește formarea competențelor elevilor.
• Sugestii metodologice, au rolul de a orienta cadrul didactic în utilizarea programei şcolare pentru proiectarea demersului didactic şi pentru realizarea activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei, cu particularităţile de vârstă ale elevilor și cu respectarea diversității. 

Curriculumul Naţional pentru clasele pregătitoare şi I-IV este structurat în următoarele şapte arii curriculare delimitate pe baza unor principii şi criterii de tip epistemologic şi psiho-pedagogic (conform Anexei 1 OMEN nr. 3371/12.03.2013): 

1. Limbă şi comunicare: Limba şi literatura română (P, clasele I-IV), Limba modernă (P, clasele I-IV). Notă: la clasa pregătitoare si clasele I si II disciplina Limba şi literatura română se intitulează Comunicare în limba română.
2. Matematică şi ştiinţe ale naturii: Matematică (P, clasele I-IV), Ştiinţe ale naturii (P, clasele I-IV). Notă: la clasa pregătitoare si clasele I si II se studiază integrat disciplina Matematică şi explorarea mediului.
3. Om şi societate: Educaţie civică (clasele III-IV), Istorie (clasa a IV-a), Geografie (clasa a IV-a), Religie (P, clasele I-IV).
4. Educaţie fizică, sport şi sănătate: Educaţie fizică (P, clasele I-IV); Joc şi mişcare (clasele III-IV) - răspunde şi ariei tematice 5. Muzică şi mişcare (P, clasele I-IV) - răspunde şi ariei tematice 5.
5. Arte: Joc şi mişcare (clasele III-IV) - răspunde şi ariei tematice 4, Muzică şi mişcare (P, clasele I-IV) - răspunde şi ariei tematice 4, Arte vizuale şi abilităţi practice (P, clasele I-IV) - răspunde şi ariei tematice 6.
6. Tehnologii: Arte vizuale şi abilităţi practice (P, clasele I-IV) - răspunde şi ariei tematice 5.
7. Consiliere şi orientare: Dezvoltare personală (P, clasele I-II).

Disciplinele şi activităţile opţionale se pot organiza în oricare dintre aceste arii curriculare.

Conform prevederilor Curriculumului Naţional, limbile moderne fac parte din trunchiul comun. Studiul primei limbi moderne începe în clasa a III-a, iar studiul celei de a doua limbi moderne începe în clasa a V-a. 

Metode şi materiale didactice

Metodele didactice aplicate în învăţământul primar sunt alese astfel încât să conducă la formarea competențelor specifice şi să corespundă particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor.

Cadrul didactic este în întregime responsabil de alegerea metodelor, luând în considerare structura clasei, materialele didactice existente în şcoală şi urmând orientările metodologice oferite în Curriculumul Naţional şi materialele publicate pentru cadre didactice.Pentru majoritatea disciplinelor, o anumită clasă lucrează cu acelaşi cadru didactic de-a lungul întregului învăţământ primar; limbile moderne, religia  şi educaţia fizică sunt predate de cadre didactice de specialitate.În timpul lecţiilor, managementul clasei este în întregime în responsabilitatea cadrului didactic. Cadrele didactice aleg independent organizarea activităţilor cu toţi elevii, pe grupe sau individual - în funcţie de obiectivele specifice propuse pentru lecţie şi de nivelul elevilor.

În ceea ce priveşte metodele didactice, pot fi luate în considerare următoarele menţiuni cu caracter general: 

• Metodele bazate pe comunicare orală utilizate pot fi clasificate în metode bazate pe expunere (povestirea, descrierea, explicaţia etc.) şi metode bazate pe conversaţie (conversaţia, conversaţia euristică, problematizarea etc.).
• Cadrele didactice utilizează de asemenea şi metode de învăţare şi explorare prin descoperire: explorarea directă a obiectelor şi fenomenelor (observaţii sistematice şi independente, mici experimente etc.) şi explorarea indirectă (demonstraţia prin imagini, filme etc.).
• Pentru predarea majorităţii disciplinelor, cadrele didactice utilizează pe scară largă metode bazate pe acţiunea voluntară a copiilor (exerciţii, activităţi practice etc.) şi acţiunea stimulată (jocuri didactice, învăţare prin dramatizare etc.).
• Cel puţin pe parcursul primelor două clase din învăţământul primar, în continuarea metodelor utilizate în învăţământul preşcolar, jocul este utilizat ca o modalitate importantă de a stimula capacitatea mentală şi psihică a elevilor şi de a facilita adaptarea acestora la cerinţele învăţământului formal.

Cadrele didactice stabilesc tema pentru acasă cu rolul de a consolida, aprofunda sau extinde învățarea. La clasa pregătitoare nu se dau teme. Tema de casă este compusă din exerciţii, activităţi etc. alese fie din manualele şcolare, fie din alte publicaţii (culegeri de texte, caietul elevului, culegeri de exerciţii şi probleme etc.). Durata temei obligatorii în învățământul primar este de maximum o oră.

În unele cazuri elevii sunt de asemenea solicitaţi să efectueze ca temă de casă anumite activităţi practice - cum ar fi măsurători, observaţii, mici proiecte practice etc.

La începutul fiecărei lecţii, cadrele didactice verifică în mod obişnuit modul în care s-a efectuat tema de casă şi, după caz, ajută elevii să o finalizeze oferind explicaţii suplimentare. Ca regulă generală, Ministerul Educaţiei  recomandă ca la stabilirea timpului alocat efectuării temelor de casă să se ţină cont de nevoia copiilor de a se juca, de a socializa şi de a practica activităţi sportive şi recreative.

Conform Legii  învățământului preuniversitar (Legea 198/2023), în unitățile de învățământ de stat sau particulare se utilizează manuale școlare și alte auxiliare didactice aprobate de Ministerul Educaţiei. Manualele școlare se elaborează și se evaluează pe baza programelor școlare aprobate de Ministerul Educaţiei. Ministerul Educaţiei reglementează elaborarea de manuale școlare alternative.

Cadrele didactice selectează și le recomandă elevilor, în baza libertății inițiativei profesionale, acele manuale școlare din lista celor aprobate de Ministerul Educaţiei care vor fi utilizate în procesul didactic. Elevii și profesorii din învățământul de stat și din învățământul obligatoriu particular acreditat/autorizat beneficiază de manuale școlare gratuite, atât pentru învățământul în limba română, cât și pentru cel în limbile minorităților naționale, în condițiile legii.

Auxiliarele curriculare sunt constituite din ghiduri metodologice care, prin conținut, sunt în conformitate cu prevederile legale în vigoare și pe care cadrele didactice le pot selecta și utiliza la clasă, în baza libertății inițiativei profesionale, în scopul îmbunătățirii calității procesului educațional.

Normativul de dotare minimală pentru învăţământul primar, aprobat prin ordinul  4144/2022, cuprinde  lista resurselor necesare, în funcție de disciplinele de studiu. Acest Normativ cuprinde, printre altele: 

• materiale grafice sau în format digital
• materiale audiovizuale
• aparate, truse şi echipamente pentru matematică : trusă de figuri şi corpuri geometrice, trusă pentru operaţii cu numere naturale (cifre şi semne matematice magnetice), riglete/Baza 10, Abac cu operaţii matematice/numărătoare, materiale manipulative diverse, instrumente de măsură pentru lungime: riglă, metru de tâmplărie, metru de croitorie, ruletă, instrumente de măsură pentru volumul lichidelor: recipiente gradate,instrumente de măsură pentru masa corpurilor: cântar, balanţă, instrumente de măsură pentru timp: ceas (manevrabil de către elevi), clepsidre, cronometru, unităţi monetare: bancnote de hârtie/monede (specimen)
  aparate, truse și echipamente pentru științe ale naturii:  eprubete, trusă cu magneți, microscop, termometru, busolă, lupă, trusă cu mostre de roci, metale, materiale de construcţie, Kit sistem solar
• jocuri şi jucării didactice
• programe informatice educaţionale
• aparatură sportivă, echipamente şi materiale.