Învățământul general

Învățământul general cuprinde:

• educația timpurie: ISCED 0,

• învățământul primar: clasele I-IV: ISCED 1,

• învățământul gimnazial: clasele V-IX: ISCED 2,

• învățământul liceal: clasele X-XII (XIII) : ISCED 3.

Structurile de conducere ale organului local de specialitate în domeniul învățământului includ consiliul de administrație, consiliul consultativ și conducătorul organului local respectiv.

Consiliul de administrație se constituie prin ordinul conducătorului organului local de specialitate în domeniul învățământului.

Componența nominală a consiliului consultativ se aprobă prin decizia autorității administrației publice locale de nivelul al doilea, iar în UTA Găgăuzia - prin hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei.

Conducătorul organului local de specialitate în domeniul învățământului este desemnat prin concurs, organizat în baza regulamentului aprobat de Ministerul Educației și Cercetării, și numit în funcție, pentru un termen de 4 ani, prin decizia autorității administrației publice locale de nivelul al doilea/prin hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei. Una și aceeași persoană nu poate deține funcția de conducător al organului local de specialitate în domeniul învățământului mai mult de 8 ani, indiferent de întreruperile din activitate.

Organele de conducere ale instituției de învățământ general

La nivelul instituției de învățământ general funcționează:

• consiliul de administrație al instituției de învățământ, cu rol de decizie în domeniul administrativ, care este format din: director, un director adjunct, un reprezentant delegat de administrația publică din unitatea administrativ-teritorială de nivelul întâi în care se află instituția, trei reprezentanți ai părinților, delegați de adunarea generală a părinților, doi reprezentanți ai cadrelor didactice, delegați de consiliul profesoral, și un reprezentant al elevilor, delegat de consiliul elevilor din instituție;

• consiliul profesoral al instituției de învățământ, cu rol de decizie în domeniul educațional, care este format din personalul didactic din instituția respectivă și este condus de directorul instituției de învățământ.

La nivelul instituției de educație timpurie funcționează:

• consiliul de administrație al instituției de educație timpurie, cu rol de decizie în domeniul administrativ, care este format din: director, metodist, un reprezentant delegat de administrația publică din unitatea administrativ-teritorială de nivelul întâi în care se află instituția, doi părinți, delegați de adunarea generală a părinților, doi reprezentanți ai cadrelor didactice, delegați de consiliul pedagogic;

• consiliul pedagogic al instituției de educație timpurie, cu rol de decizie în domeniul educațional, care este format din personalul didactic din instituția respectivă și este condus de directorul instituției de învățământ.

Consiliul de administrație este condus de o altă persoană decât directorul instituției de învățământ, desemnată de membrii consiliului prin vot secret. Consiliul de administrație al instituției private de învățământ general include suplimentar un reprezentant al fondatorului.

Consiliul de administrație funcționează în baza unui regulament-cadru aprobat de Ministerul Educației și Cercetării. La ședințele consiliului de administrație pot participa reprezentanți ai societății civile și ai mediului de afaceri.

Consiliul de administrație al instituției de învățământ general are următoarele competențe:

• participă, prin reprezentanții săi, în comisia de concurs pentru desemnarea directorului instituției de învățământ;

• participă, prin reprezentanții săi, la evaluarea directorului instituției de învățământ;

• avizează bugetul instituției;

• aprobă planul de dezvoltare al instituției;

• gestionează resursele financiare provenite din alte surse decât cele bugetare;

• aprobă componenta școlară a planului-cadru la nivelul instituției;

• avizează normele de completare a claselor, numărul de clase și schema de încadrare a personalului instituției.

Personalul de conducere

Personalul de conducere al instituției de învățământ general se compune din director și directori adjuncți.

Directorul instituției de învățământ general are următoarele atribuții:

• reprezintă instituția;

• emite ordine, semnează în numele instituției actele juridice emise de instituție;

• angajează, evaluează, promovează și eliberează din funcție personalul instituției;

• este responsabil de executarea bugetului instituției;

• elaborează schema de încadrare a personalului instituției;

• elaborează și propune spre aprobare consiliului de administrație componenta școlară a curriculumului;

• elaborează normele de completare a claselor și numărul de clase;

• asigură includerea în documentele de politici și de planificare internă ale instituției a angajamentului de prevenire și combatere a violenței, inclusiv a bullying-ului, precum și a măsurilor necesare în vederea respectării acestui angajament.

În activitatea de conducere, directorul instituției este asistat de unul sau mai mulți directori adjuncți.

Numărul de posturi de director adjunct în instituțiile de învățământ publice se stabilește de organul local de specialitate în domeniul învățământului, conform normativelor aprobate de Ministerul Educației și Cercetării.

Funcțiile de director și de director adjunct se ocupă prin concurs, în baza criteriilor de competență profesională și managerială. Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției de director și de director adjunct se aprobă de Ministerul Educației și Cercetării. Cel puțin un director adjunct responsabil de procesul educațional trebuie să aibă studii pedagogice.

Directorul și directorii adjuncți ai instituției publice de învățământ general sunt numiți în funcție pentru un termen de 5 ani. La expirarea acestui termen, contractul individual de muncă al conducătorului încetează de drept, funcția devenind vacantă.

Directorul instituției de învățământ general încheie un contract individual de muncă cu organul local de specialitate în domeniul învățământului, iar directorul adjunct – cu directorul instituției de învățământ general.

Directorul instituției de învățământ general poate fi eliberat din funcție înainte de expirarea contractului individual de muncă, în condițiile și temeiurile prevăzute de legislația muncii, precum și în următoarele cazuri:

• comiterea încălcărilor financiare;

• nerespectarea deontologiei profesionale;

• necorespunderea cu standardele în vigoare a managementului promovat;

• încălcarea drepturilor copiilor, elevilor, angajaților și părinților;

• obținerea repetată a calificativului “nesatisfăcător” la evaluarea instituției efectuată de către Ministerul Educației și Cercetării.

În cazul constatării de către Ministerul Educației și Cercetării a unei gestionări defectuoase a instituției publice de învățământ general, consemnată într-un raport de evaluare, Ministerul Educației și Cercetării are dreptul să preia de la autoritatea publică respectivă managementul instituției în cauză și finanțarea aferentă acesteia.

Criteriile și procedurile de preluare a managementului, în caz de gestionare defectuoasă a instituției de învățământ general, sunt stabilite de Ministerul Educației și Cercetării.

După preluarea de către Ministerul Educației și Cercetării a managementului instituției publice de învățământ general, contractul individual de muncă încheiat cu directorul instituției de învățământ în cauză se reziliază.

Învățământul profesional tehnic

Sistemul de învăţământ profesional tehnic include ansamblul instituţiilor de învăţământ care oferă programe de:

• formare profesională a muncitorilor calificați, a maiștrilor, tehnicienilor şi altor categorii de specialiști în conformitate cu Cadrul Național al Calificărilor, cu Nomenclatorul domeniilor de formare profesională şi al meseriilor/profesiilor, cu Nomenclatorul domeniilor de formare profesională, al specialităților şi calificărilor, aprobate de Guvern, precum şi cu nivelurile 3, 4 şi 5 ISCED;

• recalificare a muncitorilor şi specialiștilor în diverse domenii de formare profesională.

Instituțiile de învățământ profesional tehnic sunt subordonate Ministerului Educației și Cercetării, după caz, organelor centrale de resort.

Acestea activează în baza unui regulament propriu, elaborat în conformitate cu regulamentele de organizare și funcționare a instituțiilor de învățământ profesional tehnic, aprobate de Ministerul Educației și Cercetării.

Funcțiile de conducere în instituțiile de învățământ profesional tehnic sunt: director, director adjunct, șef de secție.

Directorii instituțiilor publice de învățământ profesional tehnic sunt selectați prin concurs, organizat de Ministerul Educației și Cercetării sau de ministerele de resort, și sunt numiți în funcție pe un termen de 5 ani. Una și aceeași persoană are dreptul la cel mult două mandate consecutive, conform regulamentului aprobat de Ministerul Educației și Cercetării.

Directorul instituției de învățământ profesional tehnic poate fi eliberat din funcție înainte de expirarea contractului individual de muncă în condițiile și temeiurile prevăzute de legislația muncii, precum și în următoarele cazuri:

• comiterea de încălcări financiare;

• nerespectarea deontologiei profesionale;

• necorespunderea cu standardele în vigoare a managementului promovat;

• încălcarea drepturilor elevilor, angajaților și părinților;

• evaluarea negativă a mai mult de 30% din programele de studii, fapt constatat de Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare.

Organele administrative și consultative ale instituțiilor de învățământ profesional tehnic sunt alcătuite din consiliul de administrație, consiliul profesoral și consiliul metodico-științific, consiliul artistic (în cazul instituțiilor de învățământ cu profil de arte).

Atribuțiile organelor administrative și consultative sunt stabilite în actele normative elaborate de Ministerul Educației și Cercetării și în regulamentele instituțiilor de învățământ profesional tehnic.

Consiliul profesoral este organul colectiv de conducere al instituției de învățământ profesional tehnic și este condus de directorul instituției.

Directorul instituției de învățământ profesional tehnic prezintă anual Ministerului Educației și Cercetării și ministerelor de resort raportul de activitate al instituției, aprobat de consiliul profesoral, care se publică pe pagina web oficială a instituției.

Învățământul superior

Învățământul superior se realizează pe două filiere: academică şi profesională avansată și este structurat pe trei cicluri:

• ciclul I - studii superioare de licență (nivelul 6 ISCED);

• ciclul II - studii superioare de master (nivelul 7 ISCED), ciclul I și ciclul II – studii superioare integrate (nivelul 7 ISCED);

• ciclul III - studii superioare de doctorat (nivelul 8 ISCED).

În învățământul superior managementul se realizează pe două niveluri: la nivel național - de către Ministerul Educației și Cercetării și la nivel instituțional - de către structurile de conducere și administrative ale instituțiilor de învățământ superior.

Managementul învățământului superior se axează pe următoarele principii:

• principiul autonomiei universitare și libertății academice;

• principiul responsabilității publice;

• principiul conducerii strategice;

• principiul gestionării eficiente și transparente.

Sistemul organelor de conducere ale instituțiilor de învățământ superior este format din:

• senat, 

• consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională, 

• consiliul științific, 

• consiliul facultății, 

• consiliul de administrație, 

• rectorul instituției. 

Organele de conducere ale instituțiilor de învățământ superior activează în conformitate cu regulamentul instituțional elaborat în baza Regulamentului-cadru cu privire la constituirea și organizarea organelor de conducere ale instituțiilor de învățământ superior, aprobat de Ministerul Educației și Cercetării.

Senatul

Senatul instituției de învățământ superior reprezintă organul colectiv suprem de conducere, format din personal științifico-didactic, științific, didactic și nedidactic, ales prin votul secret al corpului profesoral-didactic al facultăților, departamentelor, centrelor științifice, din studenți, aleși de grupele academice și asociațiile studențești, din reprezentanți ai organelor sindicale, în conformitate cu regulamentul instituțional elaborat în baza unui regulament-cadru aprobat de Ministerul Educației și Cercetării. Sunt din oficiu membri ai senatului rectorul, prorectorii și decanii.

Durata mandatului senatului este de 5 ani, sincronizată cu durata mandatului rectorului. Durata mandatului membrilor senatului din rândul studenților este de un an, cu posibilitatea reînnoirii mandatului.

Senatul are următoarele competențe și atribuții:

• asigură respectarea principiului libertății academice și al autonomiei universitare;

• elaborează și aprobă Carta universitară;

• aprobă Planul de dezvoltare strategică instituțională;

• aprobă bugetul instituției;

• elaborează și aprobă metodologiile și regulamentele de organizare a activităților și programelor academice, de cercetare și creație artistică din cadrul instituției, precum și metodologiile și regulamentele de recrutare, angajare și evaluare a cadrelor didactice;

• aprobă structura organizatorică și funcțională a instituției de învățământ. În cazul instituțiilor de învățământ în domeniile milităriei, securității și ordinii publice, structura organizatorică și funcțională este propusă de senat și aprobată de conducătorii autorităților de resort din domeniile apărării, securității și ordinii publice în subordinea cărora se află instituțiile respective;

• elaborează și aprobă regulamentul privind modul de alegere a rectorului, în baza regulamentului-cadru aprobat de Ministerul Educației și Cercetării;

• confirmă, fără drept de modificare, lista membrilor Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională.

Senatul este condus de rectorul instituției.

Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională

Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională are următoarele competențe și atribuții:

a. coordonează elaborarea Planului de dezvoltare strategică instituțională, care cuprinde viziunea, misiunea, strategia de dezvoltare a instituției de învățământ și acțiunile principale pentru o perioadă de cel puțin 5 ani, și îl prezintă senatului pentru aprobare;

b. monitorizează, evaluează eficiența utilizării resurselor financiare și prezintă senatului pentru aprobare proiectul bugetului instituției de învățământ;

c. aprobă contractul-tip de studii și cuantumul taxelor de studii;

d. asigură managementul instituțional privind drepturile de proprietate intelectuală și de transfer tehnologic;

e. ia decizii, cu avizul favorabil al senatului, privind:

• dezvoltarea și consolidarea patrimoniului instituției, cu cel puțin 2/3 din numărul voturilor membrilor;

• inițierea și închiderea programelor de studii, cu cel puțin 2/3 din numărul voturilor membrilor;

• metodologia de salarizare și stimulare a personalului;

• activitățile de antreprenoriat, parteneriatele public-private și cooperarea cu mediul de afaceri;

• angajarea în consorții și fuzionarea cu alte instituții de învățământ superior;

f. organizează și desfășoară alegerile pentru postul de rector în conformitate cu regulamentul instituțional de organizare și desfășurare a alegerilor.

Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională se constituie din nouă membri, după cum urmează:

• trei membri desemnați: un membru de Ministerul Educației și Cercetării, un membru de Ministerul Finanțelor, un membru de fondator. Membrii desemnați nu pot avea calitatea de salariat în cadrul ministerelor respective;

• doi membri din rândul cadrelor didactice titulare care nu dețin funcții de conducere și nu sunt membri ai senatului, selectați prin vot secret de adunarea generală a membrilor consiliilor facultăților și a reprezentanților studenți din senat și din consiliile facultăților;

• doi membri delegați din partea senatului care sunt experți externi și nu au calitatea de titulari ai instituției respective;

• rectorul;

• prorectorul responsabil de probleme financiare.

În componența Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională al instituției de învățământ superior private nu se includ reprezentanți desemnați de către Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Finanțelor. Deciziile Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională al instituției de învățământ superior private sunt adoptate cu votul a 5 membri.

Membrii Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională se desemnează pentru un mandat de 5 ani.

Președintele Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională este ales de membrii acestuia. Angajații instituției nu pot fi aleși în funcția de președinte al Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională.

Componența Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională trebuie să includă economiști și juriști. Persoana desemnată de Ministerul Finanțelor trebuie să dețină competențe specifice privind monitorizarea și auditarea financiară.

La constituirea Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională se respectă principiul egalității de gen.

Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională se întrunește cel puțin o dată în trimestru sau ori de câte ori este necesar, la inițiativa președintelui sau a cel puțin 1/3 din numărul membrilor.

Membrii Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională desemnați de instituția de învățământ beneficiază de o indemnizație lunară, cu excepția rectorului și a prorectorului.

Membrii Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională poartă răspundere pentru deciziile luate, în conformitate cu legislația în vigoare.

Conducerea instituțiilor

Conducerea operativă a instituției de învățământ superior este asigurată de rector, asistat de prorectori, cu sprijinul consiliului de administrație.

Rectorul este executorul de buget al instituției de învățământ superior.

Rectorul se alege de către adunarea generală a cadrelor didactice, științifico-didactice și științifice titulare, inclusiv decanii, șefii de departamente/catedre aleși prin concurs, și a reprezentanților studenților din senat și din consiliile facultăților cu votul majorității membrilor.

Inițierea procesului de alegere a rectorului se face de către Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională prin publicarea unui anunț cu 2 luni înainte de expirarea mandatului rectorului în exercițiu.

Pot fi aleși în postul de rector candidații care dețin titluri științifice și științifico-didactice și au experiență de cel puțin 5 ani în învățământul superior și cercetare, în conformitate cu regulamentul instituțional elaborat în baza regulamentului-cadru aprobat de Ministerul Educației și Cercetării.

Candidații la postul de rector membri ai Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională nu pot participa la procesul de organizare și desfășurare a alegerilor.

Dosarele candidaților la postul de rector se depun la Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională. Alegerile pot avea loc în cazul în care au fost înregistrate dosarele a cel puțin 2 candidaturi eligibile.

Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională face publică lista candidaților eligibili și organizează procesul de alegere a candidatului la funcția de rector de către adunarea generală a cadrelor didactice, științifico-didactice și științifice titulare și a reprezentanților studenților din senat și din consiliile facultăților. Alegerile se realizează prin vot universal, direct, secret și liber exprimat.

Rectorul este confirmat în post, în baza rezultatelor alegerilor, prin ordinul fondatorului, în termen de cel mult 3 luni.

Rectorul poate fi eliberat din funcție înainte de expirarea mandatului în condițiile legislației muncii și la inițiativa majorității membrilor senatului sau a Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională, a fondatorului, prin decizia adunării generale a cadrelor didactice și științifice titulare și a reprezentanților studenților din senat și din consiliile facultăților, cu votul majorității membrilor, în caz de:

• îndeplinire necorespunzătoare a condițiilor specificate în contractul individual de muncă și în Carta universitară;

• nerespectare a obligațiilor de responsabilitate publică .

Rectorul numește prorectorii pe perioada mandatului său nu mai târziu de 6 luni de la data învestirii în funcție.

Rectorul inițiază, prin intermediul comisiilor de concurs aprobate de senat, concursul pentru funcția de decan și șef de departament/catedră, conform regulamentului instituțional, în termen de cel mult 6 luni de la momentul devenirii vacante a funcției respective.

Funcția de rector, prorector și decan poate fi deținută de una și aceeași persoană nu mai mult de două mandate consecutive, a câte 5 ani fiecare. Mandatul rectorului și al prorectorilor încetează de drept la atingerea vârstei de 65 de ani.

Rectorii, prorectorii, decanii și șefii de departament/catedră din cadrul instituțiilor de învățământ în domeniile milităriei, securității și ordinii publice sunt numiți în funcții de conducătorii autorităților de resort din domeniile apărării, securității și ordinii publice, în subordinea cărora se află instituțiile respective, conform cadrului normativ special al domeniilor menționate.

Fondatorul încheie un contract individual de muncă cu rectorul, care include și prevederi ce țin de condițiile de salarizare. Acestea se stabilesc de către fondator la propunerea senatului. Rectorul încheie un contract individual de muncă cu prorectorul. Pentru accesarea mijloacelor financiare publice, rectorul încheie contracte cu Ministerul Educației și Cercetării sau cu organele centrale de resort.

Rectorul prezintă anual senatului, Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională și fondatorilor un raport privind activitatea instituției, care se publică pe pagina web oficială a instituției.