Istoria Moldovei este marcată de o serie de evenimente care i-au conturat peisajul politic și social actual. Teritoriul actualei Republici Moldova a făcut parte din diferite state de-a lungul istoriei, inclusiv din Principatul Moldovei, care a existat din secolul al XIV-lea până în anul 1859. În 1812, partea de est a Principatului Moldovei (între râurile Prut și Nistru), cunoscută sub numele de Basarabia, a fost cedată Imperiului Rus, în urma războiului ruso-turc. După Revoluția Rusă, Basarabia și-a declarat independența și s-a unit cu România în 1918. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1940, Basarabia a fost anexată de Uniunea Sovietică și a devenit Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.
Slăbirea Uniunii Sovietice la sfârșitul anilor 1980 a permis renașterea identității naționale și a mișcărilor politice. La 27 august 1991, Moldova și-a declarat independența față de Uniunea Sovietică. Cu toate acestea, regiunea Transnistriei, situată pe malul estic al râului Nistru, și-a declarat independența față de Moldova în 1990, ducând la un scurt conflict militar în 1992. Transnistria rămâne o republică autoproclamată, deși nu este recunoscută de comunitatea internațională.
Constituția Republicii Moldova a fost adoptată în 1994, instituind-o ca republică parlamentară. Structura politică este formată din președinte ca șef al statului, prim-ministru ca șef al guvernului și un parlament unicameral.
De la obținerea independenței, Moldova a urmărit legături mai strânse cu instituțiile occidentale. Republica s-a alăturat Organizației Națiunilor Unite și a devenit membru al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) în 1992 și al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) în 2001. Moldova, de asemenea, a aderat la programul Parteneriat pentru Pace al NATO și este membră a Francofoniei.
În ultimii ani, Moldova a făcut pași semnificativi în direcția integrării în Uniunea Europeană. Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova a fost semnat în iunie 2014 și a intrat pe deplin în vigoare din iulie 2016. În iunie 2022, Republica Moldova a primit statutul de țară-candidat pentru aderarea la UE, iar negocierile de aderare au început în decembrie 2023.
Reformele recente din Republica Moldova s-au concentrat pe mai multe domenii cheie, inclusiv consolidarea independenței și eficienței sistemului judiciar, sporirea transparenței în administrația publică și implementarea măsurilor anticorupție. Aceste reforme fac parte din angajamentul Moldovei pentru integrarea europeană și au fost susținute de Uniunea Europeană prin finanțare în cadrul diverselor inițiative. În plus, eforturile de îmbunătățire a legislației electorale și de asigurare a unor alegeri corecte au fost cruciale în promovarea guvernării democratice. Măsurile economice s-au concentrat pe sustenabilitatea fiscală, îmbunătățirea mediului de afaceri și alinierea cadrelor de reglementare la standardele UE. Reformele educaționale din Moldova, pe de altă parte, s-au concentrat pe crearea unui sistem de învățământ mai flexibil și mai modern, care să răspundă nevoilor economice ale societății actuale. Obiectivele cheie includ îmbunătățirea calității curriculum-ului și îmbunătățirea metodelor de evaluare. Reformele pun, de asemenea, accent pe îmbunătățirea învățământului profesionaltehnic și superior pentru a se alinia mai bine la cerințele pieței muncii și la standardele internaționale. Eforturile includ modernizarea infrastructurii școlare, implementarea de noi modele de finanțare și promovarea cercetării și a calității în învățământul superior.