Situația politică
Moldova, republică parlamentară, a cunoscut schimbări politice semnificative de la obținerea independenței față de Uniunea Sovietică în 1991. Peisajul politic este caracterizat de un sistem multi-partid, cu schimbări frecvente la putere. Președintele, ales prin vot popular, deține un rol în mare parte ceremonial, în timp ce prim-ministrul, numit de Președinte și aprobat de Parlament, este șeful Guvernului și deține puterea executivă.
În ultimii ani, situația politică a fost marcată de eforturile de combatere a corupției, îmbunătățirea guvernanței și intensificarea procesului de integrare în Uniunea Europeană. Această dinamică a influențat semnificativ direcția politică a țării, inclusiv sectorul educațional.
Situația economică
Începând cu 2023, Produsul Intern Brut (PIB) al Moldovei este estimat la aproximativ 300 de miliarde de lei (16 miliarde de euro). Această cifră poate fluctua ușor din cauza cursurilor de schimb și a condițiilor economice, dar reflectă economia relativ mică și în curs de dezvoltare a Moldovei, puternic dependentă de agricultură, remitențe și ajutor extern. În ultimii ani, țara a lucrat asupra reformelor economice și de modernizare pentru a stimula creșterea economică și a reduce sărăcia.
Pe parcursul ultimului deceniu, pe fondul pandemiei și al altor perturbări economice, Moldova a reușit să mențină în medie o creștere economică de aproximativ 3,1% pe an.
În Moldova, sectoarele cele mai dinamice care conduc creșterea economică sunt tehnologia informației (IT), agricultura, industria farmaceutică și energia regenerabilă. Sectorul IT a cunoscut o expansiune rapidă datorită politicilor fiscale favorabile și a forței de muncă calificate, făcându-l un jucător cheie în economie. Agricultura, în special în producția vinului și a produselor ecologice, rămâne o forță tradițională, cu oportunități tot mai mari de export. În plus, Moldova investește în energie regenerabilă, în special solară și eoliană, pentru a-și diversifica sursele de energie. Sectorul farmaceutic a cunoscut o creștere dinamică, determinată de creșterea producției interne și de reforme favorabile de reglementare, investiții în unități de producție moderne și accent pe exportul pe piețele UE. Aceste sectoare, susținute de reforme și investiții străine, propulsează dezvoltarea economică a Moldovei.
Moldova are acorduri de liber schimb (ALS) cu 43 de țări. Acestea includ acorduri cu Uniunea Europeană (prin Zona de Liber Schimb Aprofundată și Cuprinzătoare, DCFTA), Comunitatea Statelor Independente (CSI), Turcia și mai multe țări din cadrul Acordului de Liber Schimb Central European (CEFTA). Aceste ALS joacă un rol crucial în îmbunătățirea comerțului Moldovei prin reducerea tarifelor și facilitarea accesului pe piață pentru bunurile și serviciile moldovenești.
Cu toate acestea, creșterea economică este constrânsă de mai mulți factori, inclusiv de lipsa diversificării, infrastructura slabă și investițiile străine limitate. Acordurile comerciale cu UE au deschis noi piețe pentru produsele moldovenești, însă tensiunile geopolitice cauzate de agresiunea militară a Rusiei în Ucraina au impus provocări, precum perturbarea comerțului, creșterea inflației, criza energetică, presiune asupra serviciilor sociale din cauza fluxului mare de refugiați, și incertitudine economică în general.
Între 2016 și 2022, Republica Moldova a alocat educației de la 5,4% la 6,4% din PIB, devenind astfel una dintre țările cu cele mai mari ponderi în PIB a cheltuielilor pentru educație. Cu toate acestea, din 2006, când cheltuielile în domeniul educației în Moldova erau de 8,1% din PIB, și din 2010, când erau de 7,6% din PIB, acestea au scăzut treptat, apropiindu-se de media UE de 4,7% din PIB.
În anul 2020, nivelul de educație al populației adulte din Moldova era următorul: 27,9% aveau un nivel de educație ridicat, 54,5% aveau un nivel mediu de educație, iar 17,6% aveau un nivel scăzut de educație.
Tendințe majore și impact asupra educației
Contextul socio-politic din Moldova are un impact profund asupra sistemului de învățământ. Instabilitatea politică și provocările economice au dus la implementarea neconsecventă a politicilor la niveluri variate de investiții în educație. Procesul de integrare europeană a stimulat reformele educaționale menite să alinieze educația din Moldova la standardele UE. Reformele educaționale din Moldova s-au concentrat recent pe crearea unui sistem de învățământ mai flexibil și mai modern, care să răspundă nevoilor economice și societale actuale. Obiectivele cheie au inclus îmbunătățirea calității curriculum-ului și îmbunătățirea metodelor de evaluare. Reformele au pus, de asemenea, accent pe îmbunătățirea învățământului profesional-tehnic și superior pentru a se alinia mai bine la cerințele pieței muncii și la standardele internaționale. Eforturile includ modernizarea infrastructurii școlare, implementarea de noi modele de finanțare și promovarea cercetării și a calității în învățământul superior.
Dificultățile economice, în special ratele sporite de emigrare și dependența de remitențe, afectează disponibilitatea resurselor pentru educație și influențează condițiile socio-economice ale studenților. În ciuda acestor provocări, Republica Moldova a făcut pași în creșterea nivelului de educație, punând un accent tot mai mare pe importanța educației pentru creșterea la nivel național.