Documente orientative

Educația timpurie în Republica Moldova este ghidată de o serie de documente de referință stabilite la nivel central, menite să orienteze activitățile educaționale și pedagogice în diverse tipuri de instituții de educație timpurie.

Documente de bază și aplicabilitate :

• Codul Educației al Republicii Moldova (adoptat de Parlamentul Republicii Moldova la 17.07.2014): stabileşte cadrul juridic al raporturilor privind proiectarea, organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea sistemului de educaţie din Republica Moldova.

• Curriculum-ul pentru educație timpurie (aprobat la Consiliul Național pentru Curriculum - Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 1592 din 25.10.2018): documentul concretizează viziunea asupra copilului, acceptată și promovată prin cadrul normativ și de politici în sistemul educațional din Republica Moldova; stabilește aspectele specifice ale procesului educațional; asigură convergența eforturilor în extinderea, aprofundarea, dezvoltarea educației copilului de la naștere până la 7 ani și corelarea cu nevoile multiple ale copilului și familiei, asigurarea stării de bine a copilului, asigurarea accesului și șanselor egale la o educație de calitate fiecărui copil.

• Regulamentul-tip al instituțiilor de educație timpurie (aprobat prin Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 254 din 11.10.2017): determină baza de organizare şi funcționare a instituţiei de educaţie timpurie și este obligatoriu pentru toate tipurile de instituții de educaţie antepreşcolară şi învăţământ preşcolar.

• Standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului de la naştere până la 7 ani (aprobate la Consiliul Național pentru Curriculum: ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 1592 din 25 octombrie 2018)) - document oficial, ce reflectă un cadru de referință privind așteptările despre ceea ce ar trebui copiii să știe și să facă. Acesta are menirea de a orienta actorii actului educațional în creșterea și dezvoltarea copiilor de la naștere până la intrarea în școală, atât în mediul familial, cât și în cadrul altor instituții de educație timpurie.

Documentele de referință sunt elaborate cu participarea activă a diferitelor părți interesate, inclusiv inspectori școlari, personalul din instituțiile de educație timpurie, cercetători în domeniul educației și părinți. Procesul de elaborare este coordonat de Ministerul Educației și Cercetării, care asigură consultarea și colaborarea tuturor părților relevante.

Instituţia este liberă în alegerea formelor, mijloacelor şi tehnologiilor educaţionale care asigură realizarea obiectivelor/strategiilor definite în documentele directoare și bunăstarea copiilor. Respectiv, instituțiile de educație timpurie au flexibilitatea de a adapta structura și conținutul curriculumului în funcție de nevoile specifice ale copiilor și comunității lor, respectând în același timp cadrul general stabilit de documentele centrale.

În Republica Moldova, nu există ghiduri educaționale specifice pentru educația timpurie la domiciliu. 

Domenii de învățare și dezvoltare

Educația timpurie se axează pe abordarea holistică, pornind de la premisa centrării pe copil. Curriculum-ul pentru educație timpurie este documentul care asigură calitatea și eficiența procesului educației și dezvoltării tuturor copiilor de la 1,5 ani până la intrarea în școală, fără a neglija specificul educației, îngrijirii, sănătății și protecției sociale ale copilului în perioada de până la 3 ani și, respectiv, în perioada preșcolară. În acest context, Curriculum-ul valorifică conceptele multiaspectuale: interesul superior al copilului, starea de bine a copilului și bucuria de a învăța prin joc în această perioadă a copilăriei timpurii. 

În Republica Moldova distingem următoarele competențe generale dezvoltate prin intermediul educației timpurii: 

• manifestarea autonomiei și respectului față de sine și ceilalți în diferite contexte; 

• deschiderea spre învățare continuă, manifestând activism, creativitate și responsabilitate;

• orientarea în sistemul de valori (binele versus răul etc.) în calitate de mic cetățean; 

• manifestarea premiselor necesare la intrare în școala primară: comportament psihosocial, emoțional, autocontrol, abilități cognitive, psihomotorii și de comunicare. 

Curriculumul pentru educația timpurie este structurat pe trei grupe de vârstă: 1,5-3 ani, 3-5 ani și 5-7 ani, iar unitățile de învățare în cadrul instituțiilor de educație timpurie sunt următoarele: 

• Sănătate și motricitate (educație pentru sănătate, educație fizică) 

• Eu, familia şi societatea (dezvoltare personală, educație pentru societate)

• Limbaj şi comunicare (dezvoltarea abilităților de comunicare verbală și non-verbală) 

• Ştiințe şi tehnologii (formarea reprezentărilor elementare matematice, educație pentru mediu, educație digitală) 

• Arte (educație plastică, educație muzicală)

Educația digitală este un domeniu specific aplicat copiilor cu vârste cuprinse între 5 și 7 ani, reflectând importanța dezvoltării competențelor digitale în contextul actual al societății informaționale.

Abordări pedagogice

Activităţile de îngrijire şi educaţie în instituțiile de educație timpurie se desfăşoară în baza unei planificări tematice, săptămânale și zilnice, care vizează proiectarea tuturor activităţilor în care sunt implicaţi copiii. Procesul educațional se realizează, obligatoriu, pentru toate tipurile de instituții de educație timpurie, indiferent de forma de organizare și tipul de proprietate în baza Curriculumului pentru educația timpurie și a Standardelor de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani, aprobate de către Ministerul Educației și Cercetării.

Instituția utilizează metodologii didactice care valorizează copilul, îl sprijină în vederea dezvoltării sale potrivit ritmului propriu, tipului de inteligență și stilului de învățare, susţine motivaţia copilului printr-o învăţare experienţială, activă, participativă. Instituţia este liberă în alegerea formelor, mijloacelor şi tehnologiilor educaţionale care asigură realizarea obiectivelor/strategiilor definite în documentele directoare și bunăstarea copiilor. În toată activitatea desfășurată instituția asigură dreptul copilului la joc ca activitate, formă fundamentală de învăţare, procedeu și mijloc de realizare a demersului educațional, ca o deschidere spre libertatea de a alege, potrivit necesităților proprii. 

Materialele educaționale recomandate pentru instituțiile de educație timpurie includ manuale, cărți, materiale audio-vizuale și pentru pictură, obiecte precum jucării, jocuri de masă și materiale de lucru cum ar fi plastilina, lutul, etc. Dotarea didactico-metodică a procesului educațional în instituția de educație timpurie se face în conformitate cu Standardele minime de dotare, aprobate de către Ministerul Educației și Cercetării. În funcție de necesitățile și posibilitățile instituției fondatorul poate decide asupra unei dotări superioare celei descrise în standardele minime. 

Instituția de educație timpurie poate realiza programe educaționale alternative, aprobate de către Ministerul Educației și Cercetării. 

Pentru copiii cu cerințe educaționale special (CES) procesul educaţional poate fi realizat în baza programelor individualizate, adaptate la necesitățile copilului, ţinând cont de recomandările formulate de Serviciul de Asistență Psihopedagogică (SAP) în rezultatul evaluării complexe. Copilul cu CES/cu dizabilități severe poate beneficia de suportul cadrului didactic de sprjin, la recomandarea SAP. 

(Regulament-tip al instituției de educație timpurie) 

Evaluarea

Evaluarea în educația timpurie din Republica Moldova este un proces comprehensiv și continuu, axat pe monitorizarea și susținerea dezvoltării holistice a copiilor, implicând atât cadrele didactice, cât și părinții, pentru a asigura cea mai bună tranziție către învățământul primar.

Metodele principale pe care educatorul le va utiliza pentru colectarea datelor privind dezvoltarea copilului sunt: 

• observarea copilului în timpul diferitelor activităţi şi momente din programul zilnic, consemnarea rezultatelor în protocoale individuale sau fişe; 

• dialogul/conversația/interviul cu copilul şi cu părinţii pentru cunoaşterea dezvoltării psiho-fizice, a nivelului de cunoaştere, a deprinderilor preşcolarilor; 

• proba practică. 

Pentru valorizarea copilului și evidențierea aspectelor formative ale jocului și aprecierii adecvate a progresului înregistrat de copil, educatorul poate utiliza și modalități alternative de monitorizare și evaluare: discuțiile individuale cu copiii, autoevaluarea, aprecierile verbale, aprecierea rezultatelor prin laude, ecusoane, medalii, jocuri evaluative, lucrări practice, metoda consemnării pe un grafic a rezultatelor (prin simboluri) pe activități și preferințe, afișarea lucrărilor, serbările, activitățile în aer liber, vizite, excursii, etc. (Metodologia de monitorizare şi evaluare a dezvoltării copilului în baza  standardelor de învățare și dezvoltare a copilului (vârsta 1,5 – 7 ani)) 

Părinții sunt implicați activ în procesul de evaluare. La debutul școlar, rezultatele monitorizării și evaluării gradului de dezvoltare a fiecărui preșcolar sunt comunicate individual părinților, asigurându-se că aceștia sunt informați despre progresul copilului lor. Această comunicare se extinde și către învățătorii din clasele primare, facilitând o tranziție mai lină către școală prin susținerea practicilor educaționale pozitive.

Evaluarea pregătirii copiilor pentru școală (educația primară) este parte integrantă a acestui proces. Nu există teste naționale standardizate utilizate în mod obișnuit în educația timpurie pentru evaluarea pregătirii pentru școală. În schimb, evaluarea se bazează pe observarea continuă și documentarea progresului copilului de către educatori.

(Regulament-tip al instituției de educație timpurie) 

Tranziția către școala primară

Instituțiile de educație timpurie trebuie să implementeze anumite măsuri pentru a asigura o tranziție lină și eficientă către învățământul primar.

Educația timpurie cuprinde grupe preșcolare pentru copiii între 3 și 6 (7) ani, inclusiv grupe pregătitoare pentru școala primară. Trebuie menționat că învăţământul obligatoriu în Republica Moldova începe cu grupa pregătitoare din învăţământul preşcolar şi se finalizează cu învăţământul liceal sau învăţământul profesional tehnic secundar şi postsecundar (Codul Educației al Republicii Moldova).

Obiectivele educaţionale majore ale instituțiilor de educație preșcolară includ realizarea procesului educaţional prin asigurarea continuităţii de la educaţia copiilor preşcolari (vârsta 5-7 ani) la educația copiilor de vârstă şcolară mică (clasele I-IV), crearea condiţiilor optimale pentru dezvoltarea fizică şi psihică a lor, a premiselor pentru formarea unei personalităţi creative, care se poate adapta la condiţiile în schimbare ale vieţii.

Continuitatea de la programul educațional preșcolar la cel primar este asigurată prin următoarele acțiuni:

• pregătirea copilului de vârstă preşcolară pentru instruirea în şcoală; 

• dezvoltarea curiozităţii la copilul de vârstă preşcolară ca bază a dezvoltării capacităţilor cognitive la şcolarul mic; 

• formarea imaginaţiei creative ca factor al dezvoltării intelectuale a personalităţii în formare; 

• dezvoltarea comunicativităţii - deprinderii de a comunica în situaţii concrete cu semenii şi adulţii ca o condiţie necesară a reuşitei şcolare. 

În acest proces, cooperarea strânsă între grădinițe și școli joacă un rol crucial, asigurând o integrare fără probleme și sprijin pentru fiecare copil în parte în noul său mediu școlar (Regulamentul instituției de învățământ ,,Grădiniţă - şcoală primară”).