Cheltuielile publice totale pentru educație în anii 2020-2023 variază între 5,5 și 6,3 procente din PIB. (Sursa: Biroul Național de Statistică. Educația în Republica Moldova. Ediția 2024, disponibil la: https://mf.gov.md/ro/buget/transparen%C8%9Ba-bugetar%C4%83/bugetul-pentru-cet%C4%83%C8%9Beni (accesat pe 17 iulie 2024)). Cota cheltuielilor publice reprezintă circa 90 procente din totalul cheltuielilor pentru educație. Ponderea cea mai mare în structura cheltuielilor publice pentru învățământ în 2020 a fost deținută de învățământul secundar - 49%, urmat de educația timpurie și învățământul primar - 30%, învățământul profesional tehnic - 9%, și învățământul superior - 8%. (Sursa: Strategia de Dezvoltare Educația 2030, aprobată prin HG 114/2023, anexa 1, disponibilă la: https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=136600&lang=ro  (accesată pe 17 iulie 2024)).

Mijloacele financiare publice, alocate pentru finanțarea sistemului de învățământ și a instituțiilor publice de învățământ, se aprobă in fiecare an de Parlament prin Legea bugetului de stat. Guvernul aprobă planul (comanda de stat) de pregătire a cadrelor de specialitate cu finanțare de la bugetul de stat în instituțiile de învățământ profesional tehnic și superior. Ministerul Educației si Cercetării elaborează propuneri la proiectul bugetului de stat și asigură repartizarea cheltuielilor în domeniul educației la nivel național, inclusiv transferurile cu destinație specială de la bugetul de stat la bugetele locale. Instituțiile publice de educație preșcolară, de învățământ primar, gimnazial și liceal sunt fondate de autoritățile administrației publice locale și de cele ale Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia (UTA Gagauzia). Acestea sunt finanțate prin transferuri cu destinație specială de la bugetul de stat la bugetele locale.

Învățământul obligatoriu este gratuit, începe cu grupa pregătitoare din învățământul preșcolar (nivel 02 ISCED) și se finalizează cu învățământul gimnazial (nivel 2 ISCED). El se finanțează din mijloacele bugetului de stat. Obligația de a urma învățământul obligatoriu începe la 5 ani și  încetează la vârsta de 16 ani. 

În instituția de învățământ preșcolar sunt înscriși, la solicitare, în mod obligatoriu, fără probe de concurs, toți copiii din districtul școlar corespunzător. Statul suportă cheltuielile pentru serviciile de învățământ preșcolar și de îngrijire în instituțiile publice pentru toți copiii, inclusiv pentru copiii cu cerințe educaționale speciale. La solicitarea părinților, autoritățile administrației publice locale pot organiza educația antepreșcolară, cu finanțare de la bugetele locale.

Finanțarea de bază a învățământului general se face după principiul "banul urmează elevul", conform căruia resursele alocate pentru un elev sau un copil se transferă la instituția de învățământ în care acesta învață. Instituțiile publice de învățământ primar și secundar (ciclul I și II) sunt finanțate în bază de cost standard per elev. În clasa I, precum și la gimnaziu, sunt înscriși, în mod obligatoriu, fără probe de concurs, toți copiii din districtul școlar corespunzător. Învățământul secundar, în baza regulamentelor ministeriale, poate fi organizat la distanță sau la domiciliu pentru copiii cu dificultăți de învățare cauzate de dizabilități.

Învățământul profesional tehnic și învățământul superior se finanțează de la bugetul de stat în limita planului de admitere (comanda de stat) aprobat anual de Guvern.

Finanțarea bugetară a învățământului, in conformitate cu Codul Educației, se face prin patru modalități:

• finanțare-standard: cost standard per copil/elev/student și coeficient de ajustare;

• finanțare compensatorie: pentru copiii cu cerințe educaționale speciale, copiii cu aptitudini deosebite – prin programe experimentale sau alternative și programe de susținere a performanței;

• finanțare complementară: pentru modernizarea bazei materiale și didactice, pentru subvenționarea alimentației, pentru transport școlar și cazare;

• finanțare prin concurs pe bază de proiecte.

Statul asigură, în mod gratuit:

• materiale didactice pentru copiii din grupele pregătitoare,

• manuale școlare pentru elevii din învățământul primar și gimnazial,

• sisteme alternative de comunicare, scriere, citire și orientare pentru copiii, elevii și studenții cu nevoi educaționale speciale. Aceste sisteme alternative sunt oferite elevilor/studenților care studiază în instituții de învățământ general, profesional tehnic și superior, în funcție de nevoile lor individuale.

Pentru activități și programe de studii, suplimentare față de pachetul standard de servicii educaționale finanțat de la bugetul de stat, se pot percepe taxe în conformitate cu legislația în vigoare.

Instituțiile de învățământ profesional tehnic, de învățământ superior și de formare continuă pot obține și utiliza, în condițiile legii, venituri proprii, provenite din taxele achitate de persoane fizice și juridice interesate, inclusiv din străinătate, pentru studii, perfecționare și recalificare profesională pe bază de contract.

Instituțiile de învățământ profesional tehnic, superior și de formare continuă funcționează în regim de autogestiune financiar-economică și pot desfășura activități economice, în conformitate cu legislația în vigoare. Condițiile de salarizare a personalului din instituțiile de învățământ care funcționează în regim de autogestiune financiar-economică sunt aprobate de Guvern.

Învățământul poate fi susținut de asociații profesionale, de patronate și autorități tutelare în conformitate cu legislația în vigoare.

Instituțiile de învățământ pot beneficia și de alte surse de finanțare, și anume:

• venituri provenite din prestarea contra plată a unor servicii educaționale, precum și din activitatea de cercetare și de transfer tehnologic, în condițiile legii;

• venituri provenite din comercializarea articolelor confecționate în procesul de studii (în gospodării didactice, ateliere experimentale etc.), precum și din darea în locațiune/arendă a spațiilor, echipamentelor, terenurilor și a altor bunuri proprietate publică sau privată;

• granturi, sponsorizări și donații;

• alte surse legale.