Politicile naționale privind mobilitatea și internaționalizarea în educație

În domeniul învățământului superior, în 2005, Republica Moldova a semnat Comunicatul de la Bergen și a aderat la Procesul de la Bologna. Republica Moldova a realizat reforme structurale pentru a se alinia la principiile și obiectivele-cheie ale Spațiului European al Învățământului Superior (European Higher Education Area - EHEA). Începând din 2005 Suplimentul la Diplomă se acordă gratuit în limbile engleză și română. Sistemului European de Transfer și Acumulare a Creditelor (ECTS), adoptat în același an, asigură comparabilitatea și transferabilitatea la nivel european. 

În Republica Moldova, mobilitatea academică și recunoașterea calificărilor și a actelor de studii fac parte din criteriile de evaluare ale Agenției Naționale de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare (ANACEC), elaborate urmând Standardele și liniile directoare pentru asigurarea calității în spațiul european al învățământului superior (Standards and Guidelines for Quality Assurance in the EHEA - ESG 2015) ale Asociației Europene pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (ENQA). 

Sistemul de învățământ superior în Republica Moldova este organizat în trei cicluri: licență, masterat și doctorat, conform Clasificării Internaționale Standardizate a Educației (ISCED). Începând cu anul 2017, a fost implementat Cadrul Național al Calificărilor, corelat cu Cadrul European al Calificărilor.

Pentru promovarea instituțiilor de învățământ superior din Republica Moldova la nivel european și internațional, următoarele documente: Foaia de parcurs pentru internaționalizarea universităților pentru ani 2020-2025 și Planul de acțiuni privind internaționalizarea instituțiilor de învățământ superior din RM pentru anii 2024-2025 au fost aprobate la nivel ministerial. 

Foaia de parcurs stabilește patru priorități strategice:

• Elaborarea politicilor – crearea unui cadru de politici coerent pentru internaționalizarea învățământului superior.
• Consolidarea capacităților – dezvoltarea capacităților resurselor umane, atât academice, cât și administrative, pentru susținerea cooperării internaționale și a procesului de internaționalizare.
• Internaționalizarea programelor de studii – modernizarea continuă a curriculumului universitar, creșterea numărului de programe comune cu instituții din străinătate și extinderea ofertei de programe în limbi de circulație internațională.
• Mobilitatea studenților – creșterea participării studenților autohtoni în inițiative de internaționalizare, precum și atragerea unui număr mai mare de studenți străini pentru a studia în Republica Moldova.

Planul de acțiuni prevede creșterea numărului de studenți străini în instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova, dezvoltarea programelor comune cu universități europene, extinderea ofertei de programe în limbi străine, creșterea numărului de profesori cu un nivel înalt de cunoaștere a limbilor străine și participare la proiecte internaționale. În anul 2025 a fost lansată platforma online “Study in Moldova”. 

Pentru susținerea mobilității academice internaționale Guvernul Republicii Moldova a aprobat, în 2014, Regulamentul-cadru privind mobilitatea academică în învățământul superior, care stabilește liniile directoare pentru mobilitatea academică la nivel universitar, în corelare cu Cadrul Național al Calificărilor (CNC), iar în 2020 au fost aprobate la nivel ministerial Recomandările-cadru privind organizarea mobilităților academice și recunoașterea perioadelor de mobilitate.

Republica Moldova a obținut statutul de țară candidat la Uniunea Europeană pe 23 iunie 2022. Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor de aderare în noiembrie 2023, și negocierile au început oficial pe 25 iunie 2024. În cadrul acestor negocieri, Moldova și-a exprimat obiectivul de a deveni țară eligibilă pentru a participa pe deplin la toate acțiunile din cadrul programului Erasmus+.

Moldova participă la programul Erasmus+ începând cu 1994. În acest timp, peste 80 de proiecte TEMPUS au fost implementate în instituțiile de învățământ superior din Moldova, alături de aproximativ 40 de proiecte de consolidare a capacităților în învățământul superior și peste 30 de proiecte Jean Monnet, peste 5000 de mobilități pentru studenți și personal academic din învățământul superior și peste 8000 de mobilități în domeniul tineretului. În calitate de țară terță neasociată, eligibilă în cadrul programului Erasmus+, Moldova a participat până în prezent în principal la proiecte în domeniile învățământului superior și de tineret. Din 2022, noi oportunități de cooperare au fost extinse și pentru domeniile Educației și Formării Profesionale (EFP), Tineret și Sport.

Recunoașterea actelor de studii și a calificărilor 

Republica Moldova a dezvoltat un cadru normativ solid pentru susținerea recunoașterii diplomelor și calificărilor. Acest cadru facilitează atât recunoașterea în străinătate a diplomelor și calificărilor emise în Republica Moldova, cât și recunoașterea în Republica Moldova a diplomelor și calificărilor obținute în străinătate. 

Din 1999, Republica Moldova este parte la Convenția privind recunoașterea calificărilor privind învățământul superior în Regiunea Europeană (Convenția de la Lisabona, 1997). În 2023, Moldova a  ratificat Convenția Globală privind Recunoașterea Calificărilor în Învățământul Superior.

Republica Moldova a încheiat acorduri bilaterale privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, titlurilor științifice și a titlurilor didactice cu mai multe țări, inclusiv cu România, Italia, Lituania, Bulgaria, Azerbaidjan, Uzbekistan, Federația Rusă, Comunitatea Statelor Independente (CSI), Republica Populară Chineză și altele.

În domeniul învățământului profesional tehnic, Republica Moldova a devenit parte a Procesului de la Torino în 2010. Din 2014, Republica Moldova folosește sistemul de credite pentru învățământul profesional ECVET (European Credit System for Vocational Education and Training), iar în 2022 a devenit membră a Alianței Europene pentru Ucenicie.

Învățământul general din Republica Moldova este aliniat la politicile educaționale ale Uniunii Europene prin dezvoltarea în 2010 a curricula școlare orientate spre formarea de competențe.

În domeniul educației timpurii Republica Moldova respectă Recomandările Consiliului Uniunii Europene, inclusiv: Garanțiile europene pentru copii (Recomandarea Consiliului UE din 22 mai 2019); Sistemele de educație și îngrijire timpurie de înaltă calitate (Recomandarea Consiliului UE 2021/1004 din 14 iunie 2021) și Educația și îngrijirea timpurie a copiilor: obiectivele de la Barcelona pentru 2030 (Recomandarea Consiliului UE din 8 decembrie 2022). 

Strategia națională de dezvoltare „Educația 2030” stabilește direcțiile principale ale politicilor guvernamentale în domeniul educației în concordanță cu orientările și standardele educaționale europene și internaționale. Documentul a fost elaborat pe baza următoarelor acte normative și inițiative internaționale: Obiectivele Dezvoltării Durabile ale ONU; Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, Competențele-cheie pentru învățarea pe parcursul întregii vieți (Bruxelles, 2018), Declarația de la Incheon (2015); Carta Consiliului Europei cu privire la Educația pentru Cetățenie Democratică și Educația pentru Drepturile Omului. Transformarea învățării pe tot parcursul vieții și a mobilității educaționale într-o realitate accesibilă tuturor reprezintă una dintre cele nouă priorități strategice stabilite în acest document în domeniul educației.

Internaționalizarea educației se implementează cu susținerea partenerilor internaționali importanți, inclusiv Uniunea Europeană, Banca Mondială, PNUD, UNICEF și alte organizații.

Cele mai multe oportunități de mobilitate internațională pentru studenții și staff-ul universităților din Republica Moldova sunt la nivel de învățământ superior, în special, în cadrul Programului Erasmus+. 

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova publică anual ofertele de burse, oportunități de studii deschise în diverse țări, inclusiv Romania, Bulgaria, Elveția, Egipt, Republica Cehă, Letonia, Polonia, Japonia, Ungaria, Slovacia, Turcia, etc., sau prin programele: FLEX, CEEPUS, la Francofonie, DAAD, Fulbright, etc.               . 

Obiectivul politicilor naționale în domeniul învățământului superior nu este doar să ofere studenților și cadrelor didactice universitare o experiență de mobilitate academică internațională, ci și să atragă studenți străini la studii universitare în Moldova. Cota studenților străini în universitățile din Republica Moldova este în creștere, atingând în anul 2025 aproximativ 10% din totalul populației studențești (la începutul anului de studii 2024/25, numărul studenților străini a constituit 5,8 mii de persoane; numărul total al studenților ciclul I și II = 58,9 mii – datele BNSM). În ultimii ani, tot mai mulți tineri din România, India, Israel, Italia, Azerbaidjan, China, Grecia, Finlanda, Ucraina, Statele Unite ale Americii, Turcia și din alte țări aleg să urmeze studii superioare în Republica Moldova, atrași de ofertele educaționale, taxe de școlarizare accesibile și recunoașterea internațională a diplomelor.

Regulamentul cu privire la studiile străinilor în instituțiile de învățământ din Republica Moldova, aprobat de Guvern, stabilește procedura de admitere a străinilor în instituțiile de învățământ general, profesional tehnic și superior din Republica Moldova.