În învățământul superior managementul se realizează pe două niveluri: la nivel naţional - de către Ministerul Educației și Cercetării şi la nivel instituţional - de către structurile de conducere şi administrative ale instituţiilor de învățământ superior.

Instituţiile de învățământ superior dispun de autonomie universitară. Aceasta constă în dreptul comunităţii universitare de organizare şi autogestionare, de exercitare a libertăţilor academice fără niciun fel de ingerinţe ideologice, politice sau religioase, de asumare a unui ansamblu de competenţe şi obligaţii în concordanţă cu politicile şi strategiile naţionale ale dezvoltării învățământului superior.

Autonomia universitară vizează domeniile conducerii, structurării şi funcţionării instituţiei, activităţii didactice şi de cercetare ştiinţifică, administrării şi finanţării şi se realizează, inclusiv prin:

• selectarea şi promovarea personalului didactic, ştiinţifico-didactic şi ştiinţific, precum şi a celorlalte categorii de personal din instituţia de învățământ;
• stabilirea criteriilor de evaluare a activităţii didactice şi de cercetare ştiinţifică;
• acordarea titlurilor didactice etc. (Codul educației).

Politica de planificare

Strategia de dezvoltare „Educația 2030” prevede ca obiectiv general asigurarea sistemului educațional de toate nivelurile și formele de învățământ cu personal didactic/științifico-didactic și managerial calificat, competent, motivat și competitive. Astfel, printre direcțiile prioritare de acțiune în acest sens se numără:

1) Dezvoltarea și implementarea unor programe de promovare și motivare a tinerilor pentru cariera didactică, științifico-didactică, de cercetare.

2) Îmbunătățirea formării profesionale inițiale și asigurarea calității programelor de formare a cadrelor didactice conform standardelor de calitate, inclusiv a celor de cooperare și colaborare în educație și cercetare.

3) Creșterea atractivității și a prestigiului profesiei de cadru didactic prin revalorizarea acesteia din punct de vedere social și financiar și extinderea programelor de inserție și sprijin profesional pe parcursul carierei.

4) Restructurarea sistemului și reconceptualizarea formării profesionale continue a personalului didactic, științifico-didactic și managerial din perspectiva dezvoltării durabile.

5) Dezvoltarea sistemului de ghidare în cariera didactică prin stimularea performanțelor academice ale elevilor/studenților din instituțiile cu profil pedagogic.

6) Dezvoltarea și implementarea unui sistem eficient de management al performanței în cariera didactică din perspectiva promovării inovațiilor, a excelenței în predare, a meritocrației.

Astfel, se planifică ca până în anul 2030 sistemul de învățământ din Republica Moldova va fi asigurat cu cel puțin 95% din necesarul de cadre didactice/științifico-didactice (alte categorii de specialiști din învățământ) și manageriale calificate, capabile să ofere educație de calitate, incluzivă și echitabilă pentru toți, inclusiv prin:

1) creșterea cu 10% până în anul 2030 a numărului de studenți înmatriculați la specialitățile cu profil pedagogic;

2) scăderea cu 10% a ratei abandonului academic în învățământul superior cu profil pedagogic;

3) creșterea până la 70% până în anul 2030 a ratei angajării și menținerii în sistemul educațional a specialiștilor tineri;

4) micșorarea vârstei medii a cadrelor didactice până în anul 2030 cu cel puțin 5 ani.

Intrarea în profesie

Funcţiile didactice, ştiinţifico-didactice şi ştiinţifice în învățământul superior sunt următoarele:

1) didactice: asistent universitar, formator, maestru de concert, maistru de instruire, antrenor; 

2) ştiinţifico-didactice: lector universitar, conferențiar universitar, profesor universitar;

3) ştiinţifice: cercetător ştiinţific stagiar, cercetător științific, cercetător ştiinţific superior, cercetător științific coordonator, cercetător științific principal, consultant ştiinţific.

În conformitate cu Regulamentul-cadru aprobat de Ministerul Educației și Cercetării, funcțiile didactice, ştiinţifico-didactice şi ştiinţifice din învăţământul superior, declarate vacante, sunt ocupate prin concurs, cu încheierea ulterioară a contractului individual de muncă, în conformitate cu legislaţia.

Responsabilitatea privind ocuparea funcțiilor didactice, științifico-didactice şi ştiinţifice în învăţământul superior, precum şi evaluarea şi concedierea personalului universitar, aparține instituţiilor de învăţământ superior, care acţionează în baza legislației, a Cartei universitare și a actelor normative instituţionale.

Decizia de organizare a concursului pentru ocuparea funcțiilor didactice, ştiinţifico-didactice şi ştiinţifice este adoptată de către Senatul universitar. Anunțul privind organizarea concursului este publicat, cu minimum 30 de zile calendaristice înainte de data desfăşurării concursului, prin următoarele modalități: pe pagina web oficială a instituției de învăţământ superior şi pe panoul informațional din sediul instituției. Instituția de învățământ superior poate anunța concursurile prin oricare mijloace suplimentare: mass-media, publicații științifice naționale şi internaționale, site-uri web specializate în publicarea ofertelor locurilor de muncă, inclusiv EURAXESS, şi altele.

La concursul de ocupare a funcțiilor didactice, ştiinţifico-didactice şi ştiinţifice poate participa orice persoană care îndeplineşte cerințele minime de participare la concurs, corespunde profilului şi cerinţelor aferente funcției. În cazul candidaților care au absolvit programe de studii superioare nepedagogice, o condiție suplimentară de participare la concursul funcțiilor didactice o constituie dovada realizării modulului psihopedagogic corespunzător unui număr de 60 de credite de studiu transferabile sau a programului echivalent de formare psihopedagogică.

Persoana care a promovat concursul pentru o anumită funcție didactică, ştiinţifico-didactică şi științifică este angajată în funcția respectivă în calitate de cadru titular, prin contract individual de muncă, încheiat cu rectorul instituției de învățământ superior, ca reprezentant al instituției angajatoare, pe o perioadă de 5 ani. 

Statutul profesional

Personalul din învățământul superior se constituie din:

a) personal ştiinţifico-didactic: lector universitar, conferenţiar universitar, profesor universitar;

b) personal ştiinţific: cercetător ştiinţific, cercetător ştiinţific superior, cercetător ştiinţific coordonator, cercetător ştiinţific principal;

c) personal didactic: asistent universitar, formator, maestru de concert, maistru de instruire, antrenor;

d) personal didactic auxiliar: bibliotecar, informatician, laborant metodist, acompaniator;

e) alte categorii de personal: personal administrativ şi tehnic, secretar-referent, tehnician, inginer-tehnician, medic, asistent medical, precum şi personal auxiliar şi de deservire.

În învățământul superior sunt următoarele titluri:

a) ştiinţifice - doctor şi doctor habilitat;

b) ştiinţifico-didactice - conferenţiar universitar şi profesor universitar.

Titlurile ştiinţifico-didactice de conferenţiar universitar şi de profesor universitar se conferă de către senatul instituţiei de învățământ superior, în funcţie de domeniul ştiinţific, şi se confirmă de către autoritatea naţională abilitată pentru confirmarea titlurilor ştiinţifice (Codul educației).

Ocuparea tuturor funcţiilor ştiinţifice şi didactice în instituţiile de învăţământ superior se efectuează în temeiul unui contract individual de muncă pe durată determinată, încheiat conform rezultatelor concursului. Regulamentul privind modul de ocupare a funcţiilor nominalizate se aprobă de Guvern. Funcţiile de rector, decan al facultăţii şi de şef de catedră în instituţiile de învăţământ superior sunt elective. Procedura de alegere în funcţiile menţionate este prevăzută de statutele instituţiilor de învăţământ respective (Codul muncii).

Normele de etică şi deontologie academică sunt prevăzute în mod obligatoriu în Carta universitară a fiecărei instituții de învățământ superior în parte. Carta universitară se elaborează şi se adoptă de senat numai după consultarea comunităţii universitare. Aceasta se adoptă după obţinerea avizului favorabil din partea Ministerului Educației și Cercetării.

Salariile

Personalul din instituţiile de învăţământ superior este salarizat conform condițiilor stabilite în Hotărîrea Guvernului nr. 1234/2018. Salariul lunar al personalului din instituții pentru activitatea desfășurată pe durata normală a timpului de muncă este constituit din:

1) partea fixă, compusă din:

• salariul de bază;
• sporul lunar în valoare fixă;
• sporul lunar pentru deținerea titlului științific și/sau științifico-didactic;
• sporul lunar pentru deținerea titlului onorific.

2) partea variabilă, care cuprinde:

• sporul de performanță;
• sporuri cu caracter specific. 

Suplimentar, personalul din instituții beneficiază de:

• sporul de compensare pentru munca prestată în condiții nefavorabile;
• sporuri pentru munca suplimentară, pentru munca de noapte și/sau pentru munca prestată în zilele de sărbătoare nelucrătoare și/sau în zilele de repaus;
• premii unice;
• premiu anual.

Salariul de bază corespunde muncii prestate în cadrul programului complet de muncă pe parcursul unei luni și se stabilește conform coeficienților de salarizare prevăzuți în Hotărârea Guvernului nr. 1234/2018, în raport cu funcția deținută, nivelul de studii, gradul didactic, vechimea în muncă sau treapta de salarizare, după caz, în condițiile prezentei hotărîri.

Sporul lunar pentru titlul științific și/sau științifico-didactic se acordă:

1) în mărime de 4500 de lei (228 EUR*), cercetătorilor științifici și personalului de conducere care activează în organizații din domeniile cercetării și inovării, personalului științifico-didactic și de conducere din învățământul superior, care dețin titlul științific de doctor habilitat și/sau titlul științifico-didactic de profesor universitar și/sau titlul științific de profesor cercetător;

2) în mărime de 4000 de lei (202 EUR*), cercetătorilor științifici și personalului de conducere care activează în organizații din domeniile cercetării și inovării, personalului științifico-didactic și personalului de conducere din învățământul superior, care dețin titlul științific de doctor și/sau titlul științifico-didactic de conferențiar universitar și/sau titlul științific de conferențiar cercetător;

3) în mărime de 550 de lei (28 EUR*) personalului din alte domenii de activitate care deține titlul științific de doctor habilitat în specialitatea ce corespunde obligațiilor funcției și în mărime de 300 de lei (15 EUR*) personalului din alte domenii de activitate care deține titlul științific de doctor în științe în specialitatea ce corespunde obligațiilor funcției.

Sporul lunar pentru titlul onorific se stabileşte persoanelor distinse cu titluri onorifice („Artist al Poporului”, „Maestru în Artă”, „Maestru al Sportului” etc.) și este cuprins între 100 și 250 lei (5-12 EUR*).

Sporul pentru performanţă are drept scop stimularea individuală a personalului instituției de a obţine rezultate optime în activitate. Mijloacele necesare pentru acordarea sporului pentru performanţă se planifică anual în limita a 10% din suma anuală a salariilor de bază la nivel de instituție. Sporul pentru performanţă se acordă lunar conform performanţei individuale obţinute şi se achită concomitent cu salariul. 

Instituțiile au dreptul de a stabili și de a acorda sporuri cu caracter specific. Mecanismul de acordare a sporurilor cu caracter specific se reglementează prin act administrativ intern al instituției, aprobat în baza deciziilor Senatului și Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională.

*Potrivit cursului valutar al Băncii Naționale a Moldovei la 1.08.2025.

Timpul de lucru și vacanțele

Norma ştiinţifico-didactică a cadrelor academice din Republica Moldova se constituie din:

a) activitatea didactică auditorială (contact direct cu studenţii), realizată prin:

• ore de curs;
• seminare, lucrări de laborator, lucrări practice, lucrări de proiectare, stagii didactice/ clinice şi alte forme aprobate de senat;

b) activitatea didactică neauditorială, realizată prin:

• conducerea stagiilor de practică;
• conducerea activităţilor didactico-artistice sau sportive;
• conducerea proiectelor sau tezelor de licenţă, de master, de doctorat;
• monitorizarea activităţii individuale a studenţilor;
• activităţi de evaluare şi monitorizare;
• consultaţii, ghidare directă a activităţii individuale a studentului;
• alte activităţi prevăzute de regulamentele instituţionale;

c) activitatea de cercetare, transfer tehnologic, de creaţie artistică şi sportivă, realizată prin:

• efectuarea cercetărilor ştiinţifice sau realizarea creaţiei artistice;
• elaborarea de curricula;
• elaborarea produselor de program;
• publicarea articolelor ştiinţifice;
• brevetarea rezultatelor cercetării;
• elaborarea şi editarea monografiilor, culegerilor ştiinţifice;
• realizarea tezelor de doctorat;
• realizarea creaţiilor componistice, literare, de arte plastice, decorative sau design;
• montarea spectacolelor;
• realizarea rolurilor centrale în producţii teatrale, cinematografice şi/sau televizate;
• participarea la proiecte ştiinţifice şi coordonarea de proiecte ştiinţifice;
• participarea la conferinţe ştiinţifice, festivaluri artistice şi competiţii sportive;
• alte activităţi prevăzute de regulamentele instituţionale;

d) activitatea metodică, realizată prin:

• pregătirea pentru predarea cursului;
• elaborarea suporturilor de curs;
• proiectarea didactică a activităţilor, inclusiv a celor individuale;
• elaborarea de curricula;
• elaborarea recomandărilor metodice pentru studenţi;
• elaborarea metodologiilor şi a testelor de evaluare a rezultatelor învățării;
• conducerea seminarelor metodologice;
• alte activităţi prevăzute de regulamentele instituţionale.

În învățământul superior, unitatea de timp pentru curs, seminar, activităţi de laborator şi lucrări practice este de 2 ore convenţionale. Ora convenţională în învățământul superior constituie 45 de minute.

Suma totală a orelor de muncă dintr-o normă ştiinţifico-didactică, realizată prin cumularea activităţilor menţionate, este de 35 de ore astronomice pe săptămână.

Cadrele didactice și ştiinţifice ale instituţiilor de învăţământ superior beneficiază anual, la sfîrşitul anului universitar, de un concediu de odihnă plătit cu durata de 62 de zile calendaristice. Сadrele didactice auxiliare şi personalul administrativ din învăţământ şi din sfera ştiinţei şi inovării beneficiază de un concediu de odihnă anual plătit cu durata de 28 de zile calendaristice (Codul educației).

Cadrelor didactice din instituţiile de învăţământ li se acordă, nu mai rar decât o dată la 10 ani de activitate pedagogică, un concediu cu durata de până la un an, în modul şi în condiţiile, inclusiv cele de plată, stabilite de fondatorul şi/sau statutul instituţiei respective (Codul muncii).

Promovarea, avansarea

Instituțiile de învățământ superior din Moldova dispun de autonomie universitară în ceea ce ține de promovarea personalului didactic, ştiinţifico-didactic şi ştiinţific, precum şi a celorlalte categorii de personal.

Pe lângă deținerea titlului de doctor pentru accesarea unei cariere academice, există criterii specifice pentru promovarea în funcția de conferențiar universitar și profesor universitar, cu indicatori referitori la numărul de articole publicate în reviste internaționale, participarea la proiecte internaționale, elaborarea de monografii și suporturi de curs etc. Evaluarea personalului implicat în activități de predare și cercetare în învățământul superior face parte din sistemul de asigurare a calității și se realizează periodic, în conformitate cu reglementările instituționale. Evaluarea personalului didactic și de cercetare din învățământul superior se efectuează pe baza performanței didactice, a performanței în cercetare, a participării la viața academică și a altor criterii stabilite în reglementările instituționale. Evaluarea cadrelor didactice și științifice este realizată de:

• conducerea instituției;
• șeful de departament sau de catedră;
• comisia de asigurare a calității;
• colegi și experți;
• studenți (Chestionar MEC, partea 2, Capitolul 26, Educație și cultură).

Conducerea operativă a instituţiei de învățământ superior este asigurată de rector, asistat de prorectori, cu sprijinul consiliului de administraţie.

Rectorul se alege de către adunarea generală a cadrelor didactice, științifico-didactice și științifice titulare, inclusiv decanii, șefii de departamente/catedre/subdiviziuni de cercetare aleși prin concurs, şi a reprezentanţilor studenţi din senat şi din consiliile facultăţilor cu votul majorităţii membrilor. Iniţierea procesului de alegere a rectorului se face de către Consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională prin publicarea unui anunţ înainte de expirarea mandatului rectorului în exercițiu, în conformitate cu regulamentul-cadru aprobat de Ministerul Educației și Cercetării. Pot fi aleşi în postul de rector candidaţii care deţin titluri ştiinţifice și ştiinţifico-didactice şi au experienţă de cel puţin 5 ani în învățământul superior şi cercetare, în conformitate cu regulamentul instituțional elaborat în baza regulamentului-cadru aprobat de Ministerul Educației și Cercetării.

Rectorul numeşte prorectorii pe perioada mandatului său nu mai târziu de 6 luni de la data învestirii în funcţie.

Rectorul iniţiază, prin intermediul comisiilor de concurs aprobate de senat, concursul pentru funcţia de decan şi şef de departament/catedră, conform regulamentului instituţional, în termen de cel mult 6 luni de la vacantarea funcţiei respective.

Funcţia de rector, prorector şi decan poate fi deţinută de una şi aceeaşi persoană nu mai mult de două mandate consecutive, a câte 5 ani fiecare. Mandatul rectorului și al prorectorilor încetează de drept la atingerea vârstei de 65 de ani. Un rector care deține funcția în momentul reorganizării instituției prin absorbția unei alte instituții de învățământ superior poate exercita trei mandate consecutive.

Rectorii, prorectorii, decanii şi şefii de departament/catedră din cadrul instituţiilor de învățământ în domeniile milităriei, securităţii şi ordinii publice sunt numiţi în funcţii de conducătorii autorităţilor de resort din domeniile apărării, securităţii şi ordinii publice, în subordinea cărora se află instituţiile respective, conform cadrului normativ special al domeniilor menţionate (Codul educației).

Pensionarea

În Republica Moldova, vârsta standard de pensionare pentru cadrele didactice este aceeași ca pentru ceilalți angajați, fiind stabilită de Legea Nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii. Pensionarea se realizează în conformitate cu legislația generală privind sistemul public de pensii, potrivit următoarei scheme: 

Astfel, începând cu anul 2028, atât femeile, cât și bărbații vor ieși la pensie la vârsta de 63 de ani, conform tabelului prezentat.

Dreptul la pensie anticipată pentru carieră lungă se acordă persoanelor care au realizat un stagiu contributiv de cotizare cu 5 ani pentru bărbați și cu 3 ani pentru femei mai mare decât cel prevăzut de lege.

Cadrele didactice pot continua activitatea după atingerea vârstei de pensionare, prin încheierea unui contract de muncă pe perioadă de până la doi ani, care, la expirare, poate fi prelungită (Codul muncii).